Locuri sfinte și sfințenii în Italia Posted on 26 April 2013   

ITALIA

Italia este unul din centrele creştine cele mai bogate în sfinţenii. Aici se află moaştele a multor sfinţi, printre care şapte apostoli :

Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, martirizaţi la Roma, Sfinţii apostoli şi evanghelişti Marcu, Matei şi Luca, Sfântul Apostol Andrei cel Întai Chemat, Sfântul Apostol Toma, Sfântul Prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezatorul

AMALFI

Catedrala Sf Andrei (sec. 11)

Aici se află: moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse de Cruciaţi în anul 1206.

 

 

 

 

BARI

Biserica Sfântului Nicolae

Aici seflă: moaştele Sf. Nicolae, aduse de italieni din Myra Lychiei, la 9 maie 1087.

Biserica a fost ridicată în anul 1087, special pentru a adăposti moaştele Sf. Nicolae. Moaştele se află în criptă, sub altar, coborând scările din dreapta de la altarul central.

Mirul de la moaştele Sf. Nicolae este adunat o dată pe an, el este amestecat cu apă sfântă şi turnat în sticluţe mici. Poate fi dobândit în magazinul bisericii.

Iar imediat de la intrare în catedrală, în partea dreaptă se află o „capelă de relicvii”: o parte din Crucea Domnului, un spin din Coroana de spini a Mântuitorului, moaştele Sf. Mucenic Longhin şi a apostolului Iacov.

 

BENEVENTO

Basilica din San Bartolomeo

Aici se află: moaştele Sfântului Apostol Bartolomeu

Program: 8.30-12.30 şi 17.00-20.00.

 

 

 

FLORENŢA

Catedral Santa Maria deli Fiore

Aici se află:
1. capul sfântului Ioan Gură de Aur
2. o parte din moaştele sfintei Maria Magdalena
3. moaşte ale primilor creştini mucenici
4. o parte din crucea Domnului
5. sub altarul principal, într-o urnă din bronz, se află moaştele sf. Zinovie (San Zanobi) – primul episcop al or. Florenţa.

Mănăstirea sf. Apostol Marcu

Este mănăstirea sf. Teofan Grecul.

 

GENOVA

Catedrala San Lorenzo

Aici se află :
“ Crucea lui Zaharia”, o cruce bizantină conţinând un fragment din lemnul Sfintei Cruci, folosită de către arhiepiscopii genovezi în ceremoniile de investire a noilor dogi.

Tipsia pe care a fost pus capul Sf. Ioan Botezatorul, atunci cand a fost adus regelui Irod. Se află în capela din latura din stânga intrării. Este un platou de calcedonie (cuart de culoare schimbătoare) datând din epoca împăraţilor Augustus sau Tiberiu. Cadrul de aur şi capul central din email au fost adăugate la începutul secolului al XV-lea, într-un atelier din Franţa.

În anul 1098 moaştele Sf. Ioan Botezatorul au fost aduse din Mira în Genova de către Gugliemo Embriaco şi, în scopul adăpostirii lor, a fost construită o capelă în interiorul catedralei din centrul oraşului, ridicată anterior, în secolul al IX-lea, pe locul unei basilici din sec. al VI-lea închinată Sf. Mc. Lavrentie / San Lorenzo. Sf Ioan Botezatorul a devenit de atunci patronul oraşului.

• Un relicvariu circular cuprinzând spini din Coroana de Spini a Mântuitorului
• Un relicvariu cuprinzand o şuviţă din părul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
• Mâna Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria
• Mâna Sfantului Iacob
• Moaştele Sf. Mucenic Lavrentie în statuia relicvariu de la intrarea în muzeu
• Sfantul Graal – o cupă hexagonală din sticlă de culoare verde, adusă la Geneva ca prada de război după cucerirea Cezareii în anul 1101 şi care se susţine a fi, conform tradiţiei catolice, Sfântul Graal, vasul în care ar fi fost adunat sângele lui Iisus; în acelaşi timp, relicva de la Cina cea de Taina.

Chiesa degli Armeni 

Aici se află : Sacro Volto (icoana Mâtuitorului a regelui Abgar de la Efes)

Biserica Santa Maria delle Gratie

Aici se află : celebra frescă Cina cea de Taină a lui Leonardoi da Vinci.

 

RAPALLO (35 km de Genova)

Santuario Nostra Signora din MONTALLEGRO

În acest loc, la 2 iulie 1597 Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat unui localnic şi a lăsat ca mărturie a acestei apariţii o icoană bizantină cu “Adormirea Maicii Domnului”, iar dimineaţa, pe locul în care a atins pământul a apărut un izvor cu apă sfântă.

 

MONTE SAN ANGELO, GARGANO

Aici e locul primelor apariţii ale Sf. Arhanghel Mihail (în anii 490,492 şi 493).

A apărut prima dată episcopului Lorenzo Maiorano la 8 mai 490, ordonându-i să construiască un loc de cult creştin într-o grotă sub oraş.

Aici se află: peştera Sf. Arhanghel Mihail.

 

 

 

TERMOLI

Biserica Sfântului Timotei

Aici se află: moaştele Sf. Apostol Timotei, ucenicul Sf. Apostol Pavel (Catedrala di Santa Maria, Piazza Duomo)

 

 

LANCIANO

Biserica San Legonziano

Aici s-a produs: minunea din sec. 8, când în timpul Sf. Liturghii, pentru necredinţa preotului slujitor, pâinea s-a transformat în carne, iar vinul în sange. Aceste relicve, cercetate ştiintific în sec. XX şi dovedite a fi chiar sânge şi trup (muşchiul inimii), se păstrează până astăzi în mod miraculos, de 16 secole.

 

LORETO

Casa Maicii Domnului

Oraşul Loretto este renumit în toată lumea prin Catedrala sa, unde deja de şapte veacuri se află Sfânta Casă a Maicii Domnului. Este vorba de o cameră din casa autentică, în care a trăit Maica Domnului în Nazaret şi unde ea a primit veste de la Arhanghelul Gavriil despe Naşterea Mântuitorului.

Casa Maicii Domnului a fost adusă aici în a. 1294.

Casa Maicii Domnului era format din două părţi.

Una era o grotă, alta era o construcţie din piatră. Anume această cameră a fost adusă în Loretto.

Ea se află în biserică (sec IV), după altar. Pereţii camerii sunt din pietre din Nazaret, ceea ce a fost confirmat prin cercetări. Camera este pictată cu frescă din sec XIV – XV.

În această cameră se află statuia Maicii Domnului, prototipul icoanei ortodoxe „Sporirea Minţii”.

 

MILANO

Oraşul Milano a fost fondat în sec. V î. Hr. Prima comunitate creştină a fost înfiinţată aici de sfântul apostol Varnava.

De o cinste deosebită în lumea creştină se bucură sfântul Ambrozie al Mediolanului, care a fost episcop al oraşului în sec. IV.

În Milano sunt multe sfinţenii. Aici se află şi o biserică a Patriarhiei Moscovei în cinstea cuviosului Serghie de Radonej, Serafim de Sarov şi mucenicul Vichentie.

Catedrala Naşterii Maicii Domnului / Domul din Milano

Este principala catedrală a or. Milano, fondată în 1386, construcţia însă fiind finisată în 1813. Aceasta este a treia după mărime catedrală din lume şi a 2-a ca mărime din Italia.

Aici se află: moaştele sfintei muceniţe Tecla, sus, de-asupra altarului.

Sub cupolă, în punctul roşu se află unul din cuiele cu care Hristos a fost răstignit pe Cruce.
În catedrală se mai păstrează multe moaşte ale mucenicilor.

În criptă, sub altarul principal se păstrează îmbrăcămintea sfinţilor mucenici Ghervasie şi Protasie.

Biserica sfântului Ambrozie al Mediolanului / San Ambrogio

Această biserică a fost construită în timpul sf. Ambrozie, în sec. IV şi a fost sfinţită în cinstea sfinţilor mucenici, înmormântaţi în acest loc (Vitalii, Valerii, Nabor, Felix şi Victor).

În criptă, după altar se păstrează moaştele sf. Ambrozie al Mediolanului şi a sfinţilor mucenici Ghervasie şi Protasie, care au primit moarte mucenicească în Milano.

Aici se află:

1. moaştele Sf. Ambrozie

2. capul Sf. Apostol Barnaba, zidit în altar.

3. Moaştele sf. Ghervasia

4. Moaştele sf. Protasii

Sf. Ambrozie al Mediolanului (Milano) a trăit între anii 339-397, fiind considerat unul dintre cei 4 Părinţi ai Bisericii Apusene. A făcut studii literare şi juridice, timp în care a început să se interseze de învăţătura creştină. A practicat avocatura şi la vârsta de 34 ani a ajuns Guvernator al provinciilor Emilia si Liguria, cu centrul in Milano. Dupa moartea episcopului de Milano, intervenind ca Guvernator in disputele privind alegerea noului cap al Bisericii, cu toata impotrivirea sa a fost ales episcop de catre populatie, drept pentru care a fost botezat si apoi inscaunat, in anul 374. Bun si delicat in maniere, foarte bun pastor si administrator neintrecut al Bisericii sale, orator neintrecut si geniu politic intr-o perioada de mari framantari istorice, Sf Ambrozie a fost omul providential in perioada in care Biserica se individualiza ca institutie publica de sine statatoare. De la Sf Ambrozie au ramas scrieri dogmatice, scripturistice, tratate de morala, de ascetism si 91 de srisori. Este sarbatorit de Biserica ortodoxa la 7 decembrie.

Biserica sfântului mucenici arhidiacon Lavrentie.

În biserica sf. Lavrentie în capellă sub altar se află moaştele sfintei muceniţe Natalia. Moaştele sunt accesibile spre închinare.

Biserica sfântului Nazarie.
Această biserică a fost construită de sf. Ambrozie în sec. IV. În altarul principal se află moaştele sfinţilor mucenici Nazarie şi Chelsie.

 

NEAPOLE

Catedrala Sf. Ianuarie

Sf. Ianuarie este protectorul oraşului Neapole. Biserica numită în cinstea lui a apărut în sec. XIII.

Principala relicvă a bisericii este vasul în care se află sângele Sf. Ianuarie. Atunci când, de două ori pe an, el este arătat credincioşilor (în prima sâmbătă din mai şi la 19 septembrie), sângele într-un mod inexplicabil fierbe, ocupând tot vasul.

Se întâmpla ca minunea să nu se întâmple, ceea ce de obicei vestea o nenorocire. Astfel, în 1527 în oraş s-a răspândit epidemia de ciumă, au murit în jur de patruzeci de mii de oameni, iar în 1979 a fost cutremur de pământ, când au murit trei mii de oameni. Ianurie s-a născut cu aproximaţie în Neapole. A fost episcopul or. Benevento. Este prins în timpul goanei împăratului Diocleţian împotriva creştinilor şi adus la judecată la dregătorul Timotei, conducătorul campaniei.

Pentru puternica lui credinţă şi fidelitate, este aruncat în cuptorul încins. Dar el a ieşit de acolo nevătămat. Atunci el a fost bătut, încât i se vedeau coastele. A doua zi creştini şi episcopul lor au fost osândiţi să fie daţi la fiare, în circ, locul de petrecere al păgânilor. Şi fiarele i-au cruţat, neatingându-se de ei.

Socotind că numai prin vrăjitorie creştinii scapă de la această cruntă moarte, s-a dat poruncă să li se taie tuturor capetele. Şi aşa, a primit Sfântul Ianuarie, împreună cu ceilalţi creştini, cununa muceniciei pentru Hristos.

ORTONA

Catedrala Sfântului Apostol Toma

Aici se află: moaştele Sf. Apostol Toma

În anul 1258 moaştele Sf. Apostol Toma au fost aduse aici din Insula grecească Kios.

 

PADOVA
Biserica Santa Giustina

Aici se află : moaştele Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

ROMA

„Toate drumurile duc la Roma” – această veche expresie vorbeşte despre importanţa şi măreţia acestui oraş, fostă capitală a Impreiului Roman.

Fondat în 753 î.Hr. în Roma au propovăduit sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, aici primind şi sfârşitul mucenicesc.

În Roma sunt multe sfinţenii.

Catedrala Sfântului Petru în Vatican (locul martiriului Sfântului Apostol Petru)
Apostolului Pavel i-a fost tăiat capul în afara oraşului, iar Apostolul Petru a fost răstignit pe dealul Vaticanului cu capul în jos (a fost ultima sa dorinţă).

Prima biserică a fost construită pe locul unde se află moaştele Sf. Petru de împăratul Constantin în 324. Din 1506 are aspectul actual.

Sub catedrală se află galerii subterane, numite „Grote sfinte”. În ele sunt înmormântaţi aproape toţi papii primelor veacuri.
Anume aici se află moaştele Sf. Apostol Petru.

În această biserică se află multe sfinţenii. Dacă e să parcurgem catedrala din dreapta în stânga, găsim:
1. Moaştele sfinţilor mucenici Proches şi Martinian, botezaţi de apostolul Petru.
2. Moaştele Sf. Grigore Teologul. Pe peretele capelei unde se află moaştele sfântului, se află icoana Maicii Domnului Grabnic ajutătoare (Scoroposluşniţa).
3. În partea închisă a bisericii (pe partea dreaptă, vis-a-vis de intrarea centrală) se află moaştele sf. Leu, papa Romei, în capela care-i poartă numele.
4. Moaştele apostolului Simon Zilotul şi a sf. Apostol Faddei – în altarul capelei, dedicată sfântului dreptului Iosif (Sun Guiseppe).
5. Moaştele sf. Grigore – în altarul capelei, dedicată acestui sfânt (San Gregorio Magno).
6. Moaştele sf. Ioan Gură de Aur – în altarul capelei Horului (capella del Сoro).

Aici se mai află statuia apostolului Petru, foarte venerată de catolici, de ea se atinge fiecare cu mâna.

Biserica Santa Maria Magiore

Este considerată una din cele patru biserici importante ale Romei. Conform tradiţiei lui papa Liberiu i-a apărut în vis Maica Domnului în noaptea anului 352 şi i-a ordonat să construiască o biserică pe locul unde a doua zi va ninge (era vară). Ceea ce s-a şi întâmplat. Biserica a fost construita şi reconstruită de-a lungul secolelor. În 1377 a fost adăugată şi o clopotniţă, considerată cea mai înaltă din Roma.

Aici se află:
1. Ieslele Mântuitorului, se află în cripta de sub altarul central. Este deschisă această relicvă pentru închinare numai în ziua Naşterii Domnului. Sub altar se păstrează o parte din moaştele Sfântului apostol Matei şi moaştele sf. Apostol Epafras, unul din cei 70 de apostoli.
2. Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, adusă de împărăteasa Elena din Orient.
3. Moaştele Sf. Ieronim de Stridon – în altarul principal, incaccesibil pentru închinare.

Biserica Santa Croce in Gerusaleme

Această biserică a fost construită pe locul palatului în care a trăit împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin. Construcţia a fost terminată în 330.
Sf. Elena a adus în biserică multe sfinţenii, printre care şi un mare fragment din titlu de pe crucea Domnului.

Aici se află :
1. parte din Lemnul Sfintei Cruci
2. Spini din coroana de spini a Mântuitorului
3. Unul din piroanele cu care Mântuitorul a fost răstignit
4. Titlu de pe Crucea Domnului. Inscripţia s-a păstrat doar în două limbi – în greacă şi în latină. Iar inscriţia în evreiască a fost împărţită în bucăţele.
5. Moaştele sf. Apostol Toma (deget).

Sfinţeniile se află în partea stângă a altarului.
În biserică sub altarul principal se află moaştele sf. mucenic Anastasie Persul şi a sf. mucenic Chesarie, diaconul.

În cripta, dedicată sfintei împărătese Elena, sub podeaua de mramoră se află pământ adus de sfânta Elena de pe Golgota, din Palestina.

Biserica Santa Scala

Aici se află : Sfânta Scară – o scară din mramoră a vechiului palat Lateran, care nu mai există. Pe altarul principal se află icoana cea nefăcută de mână omenească a Domnului.

Scara a fost adusă din Ierusalim la Roma de către Sf. Elena în 326. Ea s-a aflat în palatul lui Pontiu Pilat şi pe ea a fost dus la judecată Iisus.
Scara are 28 de scări, toate sunt acoperite cu scânduri din lemn, ca să fie protejată această sfinţenie. Credincioşii şi pelerinii urcă pe ea doar în genunchi, citind rugăciuni speciale pe fiecare treaptă, amintindu-şi în rugăciune de suferinţele Mântuitorului. Pe locurile unde a rămas sângele lui Hristos după biciuire sunt făcute ferestruici  speciale din sticlă. Urcând în genunchi pe Sfânta Scară pelerinii coboară pe o scară laterală.

Cândva această biserică se numea „Sfânta sfintelor”, deoarece acolo se păstrau multe sfinţenii.

Biserica San Giovanni in Laterano

Situată aproape de palatul Lateran, a fost prima reşedinţă a papilor.
Prima biserică a fost construită în sec. IV de către împăratul Constantin, fiind dedicată lui Hristos Mântuitorul. În sec VI aici se aflau terenurile renumitei familii a Lateranilor. De aici provine şi denumirea. Când împăratul Constantin a primit creştinismul, a dăruit palatul acesta episcopului Romei, astfel determinând că aici va fi locul catedrei episcopului Romei şi a tronului papal. Actualmente e sediul episcopului Romei.

Ulterior, palatul a fost transformat în biserică, în sec. X protectorul său devine Sf. Ioan Botezătorul, iar peste 200 de ani el e schimbat cu Ioan Teologul. Hramul rămâne acelaşi – Schimbarea la faţă a Domnului.

Aici au avut loc 5 sinoade ecumenice, aici au trăit toţi papii romani din prima mie de ani, anume aici s-a aflat sfânta Scară până la mutarea ei ăn capela San-Lorezzo.
Palatul a fost distrus ulterior. În locul lui e înălţată o biserică, finisată în 1735.

Catedrala actuală datează din sec. 17. Este cea mai importantă după catedrala sf. Apostol Petru.
Pe altarul principal are dreptul să săvârşească liturghia doar papa de la Roma.

Aici se află:
1. Sus de-asupra altarului principal se află statuiele din aur ale sfinţilor apostoli Petru şi Pavel. În aceste statui se află capurile sfinţilor apostoli.

2. Sub altarul principal – o scândură din vechiul altar, pe care a săvârşit liturghia însuşi apostolul Petru.

3. În stânga de la altarul principal se află o placă pe care a fost săvârşită Cina cea de Taină. În faţa acestui altar se află patru coloane de aur din templul lui Solomon din Ierusalim distrus de romani.

4. În curtea interioară (intrarea e cu plată): un cerc din fântâna samaritencei, dar şi alte sfinţenii.

Colosseumul

Gianticul amfiteatru construit între anii 72-80 d.H., de către împăratul Vespasian, situat în centrul Romei – a fost folosit atât pentru luptele cu gladiatori, cu animale, dar şi pentru execuţiile creştinilor care refuzau închinarea la idoli. Împăratul Traian a sărbătorit victoria asupra Daciei, în anul 107, organizând în Colosseum reprezentaţii pe durata a 123 zile, în care au fost sacrificate 11.000 de animale şi 10.000 de gladiatori.
Asemenea spectacole au continuat până în sec. V.

În cinstea şi amintirea creştinilor mucenici este înălţată în Colisseum o cruce. Pe arena Colisseumului au primit sfârşit mucenicesc sf. mucenic Ignatii Teoforul, sf. Mare mucenic Eustatie Plachida, sf. Muceniţă Tatiana, şi mulţi alţii.

Arca împăratului Constantin

Alături de Colisseum se află arca de triumf a împăratului Constantin, înălţată în a. 312 în amintirea victoriei împăratului asupra lui Maxenţiu.

Palatin

Este dealul pe care, conform tradiţiei, s-a început istoria Romei. Era centrul Romei. Aici era reşedinţa regilor, palatele împăraţilor. Acum aici au rămas doar ruine.
Aici se află moaştele sf. muceniţe Anastasia – în biserica care-i poartă numele. Aici se mai află biserica sf. mucenic Sebastian, unde se păstrează o parte din moaştele a acestui sfânt.

Biserica Sfântului Apostol Pavel şi Biserica Tre Fontane

Este locul de martiriu ale Sfântului Apostol Pavel. Acum acest loc este numit Tre Fontane. Se spune că atunci când capul Sf. Pavel a căzut pe pământ, au apărut trei havuzuri, care există până în prezent.

În 324 pe mormântul Sf. Pavel a fost construită o biserică, de către împăratul Constantin. Din păcate, incendiul din 1823 a distrus mare parte a bisericii, cu excepţia altarului cu moaştele apostolului. Biserica a fost reconstruită definitiv în 1854.

Aici se află: moaştele sfinţilor apostoli Pavel şi Timotei. Conform altor date aici se află moaştele sfântului mucenic Timotei, iar moaştele apostolului Timotei se află în Termoli.

Biserica Santi XII Apostoli

Aici se află : moaştele sfintei muceniţe Eugenia (Evghenia) (a treilea compartiment în dreapta), în biserica de jos – moaştele Sf. Apostoli Filip şi Iacov, ruda Domnului.

Biserica Sfinţilor Cosma şi Damian

Aici se află : moaştele Sfinţilor Cosma şi Damian

Biserica Sfântului Alexii

Aici se află: sub altarul bisericii – moaştele Sf. mucenic Bonifatie şi sf. Alexii, omul Domnului.

Se poate de atins cu mâna prin gratii, de pus o iconiţă de exemplu.

În biserică se mai află scara şi fântâna din casa sf. Alexii.

Biserica Sfintei Ecaterina

Este prima biserică ortodoxă din Roma, sfinţită în mai 2009.

Biserica Sfântului Mucenic Clement

Cea mai veche biserică, construită în sec. I d. Hr..
La nivelul mediu se află biserica construită în sec. IV, a găzduit multe sfinţenii. La nivelul superior se află biserica din sec. XII, în locul unde a trăit Sf. Clement.
Construcţia noii biserici a fost necesară din cauza incendiului din 1084. Biserica este ornamentată cu frescă.

Aici se află: sub altarul principal – moaştele Sf. Clement, al patrulea episcop roman, o parte din moaştele sf. mucenic Ignatii Teoforul.

În partea dreaptă de la altar într-o capelă mică, dedicată sfinţilor Chiril şi Metodiu, se află moaştele sfântului Chiril.

S-a păstrat şi o biserică veche din sec. V, în care astăzi este muzeu.

Baptiseriul Sf. Ioan Botezătorul

Construcţia Baptiseriului a avut loc în perioada 1316 – 1325, dedicat lui Ioan Botezătorul, considerat protectorul Florenţei. Înainte creştinii săvârşeau aici Taina Botezului. Toată încăperea e pictată în interior cu frescă. În prezent aici este muzeu.

Aici se află: moaştele sfinţilor Chiprian şi Iustina, moaştele muceniţelor Rufina şi Seconda, moaştele mucenicului Asterii, Mavra şi alţii.

Biserica Maicii Domnului «ALTARUL CERESC”

Această biserică se află pe dealul Capitoliu. Primele date sunt din sec. VI. Aspectul actual al bisericii este din 1348.

Principala sfinţenie – moaştele sfintei Elena, mama împăratului Constantin (pe altar). La fel, aici se mai află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a aparţinut împăraţilor romani.

Sfânta Elena a murit aproximativ la vârsta de 80 de ani, în 327. Moaştele sale se păstrează aici din sec. XVI.

Închisoarea Mamertină

Această închisoare se află nu departe de dealul Capitoliu. Aici au fost ţinuţi sfinţii apostoli Petru şi Pavel, la fel şi numeroşi crestini mucenici.

Biserica San Pietro in Vincoli

Aici se află : Lanţurile Sfântului Petru

Catacombele Romane

Aici se află : mărturii ale primilor creştini
La început creştinii nu aveau cimitire proprii. Dar treptat ei au început să facă diferite necropole subterane, care au primit denumirea de catacombe.
Fiecare îşi avea denumirea sa. Aici creştinii aveau posibilitatea să facă liturghia la moaştele mucenicilor, să se adune la rugăciunea comună.
Catacombele reprezintă nişte galerii lungi. Aveau până la patru etaje. Adâncimea maximă ajungea până la 20 de metri. Înălţimea galeriei variază de la 2 m 20 cm până la 8 m.
La începutul sec. V înmormântarea în catacombe s-a terminat. Pe parcursul unei perioade îndelungate ele erau folosite ca biserică. Mulţi pelerini veneau să se închine la moaştele mucenicilor.

Dar în sec. VIII-IX moaştele mucenicilor au început să fie mutate în diferite biserici, iar însăşi catacombele au început să pustiiască şi date uitării. Distrugerea materialului a dus la închiderea intrărilor.

După o lungă uitare catacombele au fost ca din nou deschise şi au devenit obiect de studiu pentru arheologul Antonio Bosio (1575-1629). După moartea lui, catacombele au avut de suferit, fiind jefuite, oamenii vindeau câte ceva sau foloseau materialul pentru construcţii.

Şi doar din sec. XIX s-au început lucrări sistematice de cercetare ştiinţifică şi păstrarea catacombelor.

Catacombele sf. Calist

Catacombele Sfantului Calist se afla pe partea dreapta a Caii Appia, în imediata apropiere a Bisericii “Quo Vadis?”.

Catacombele Sfantului Calist au fost construite începand cu jumatatea secolului al II-lea, fiind re-descoperite în secolul al XIX-lea de către Giovanni Battista Rossi, părintele arheologiei creştine.
Acestea se numara printre cele mai mari si mai importante catacombe din Roma. Catacombele Sfantului Calist sunt o parte a unui complex ce ocupa o suprafata de 90 acri, avand o retea de galerii de aproximativ 20 km, pe patru niveluri, ce ajung la o adâncime mai mare de douazeci de metri. În Catacombele Sfântului Calist au fost înmormântaţi zeci de martiri, şaisprezece papi şi mii de crestini.

Numele acestor catacombe vine de la diaconul Calist (Calixt) care, la începutul secolului al treilea, a fost pus de către papa Zefrinus ca administrator al cimitirului. După moartea papei Zefrinus, Calist a fost numit episcop al Romei. Astfel, aceste catacombe au devenit cimitirul oficial al Bisericii Romei.
În zona deschisă publicului se afla două mici bazilici cu trei abside, cunoscute sub numele de “Trichorae”. În cea situată către răsărit se presupune că au fost înmormântaţi papa Zefrinus şi Sfântul Tarcisius.

Cimitirul subteran cuprinde câteva zone. Criptele Lucinei, zona papilor şi cea a Sfintei Cecilia sunt cele mai vechi, datând din secolul al doilea. Celelalte zone sunt numite după Sfântul Miltiade (jum sec. III), Sfântul Gaius şi Sfântul Eusebiu (sfârşitul sec. al III-lea), zona de apus (prima jumătate a sec IV ) şi zona Liberiana (a doua jumătate a sec IV).

Cripta cimitirului, numita “micul Vatican” a fost locul oficial unde au fost înmormântaţi nouă papi. Pe peretele din faţă se află mormântul papei Sixt al II-lea, care a fost martirizat în timpul persecuţiilor lui Valerian.

Cripta Sfintei Cecilia – În cripta imediat următoare se gaseşte mormântul Sfintei Cecilia, cunoscuta ca ocrotitoare a muzicienilor. Provenind dintr-o familie de nobili din Roma, a fost martirizată în secolul al treilea, fiind înmormântată în aceste catacombe, în locul în care acum poate fi văzută statuia sa. A fost cinstită şi venerată în această criptă vreme de cinci secole. În 821 moaştele sale au fost mutate la Travestere, în biserica închinată sfintei.
Cripta a fost în întregime împodobită cu mozaic şi frece (începand din sec IX). Pe perete, lângă statuie, putem vedea o veche icoană a Sfintei Cecilia oranta. Puţin mai jos, într-o mică nişă, se află o frescă în care este reprezentat Hristos ţinând Sfânta Evanghelie. Pe partea dreaptă este reprezentat chipul Sfantului Urban. Tot în această criptă sunt reprezentaţi trei martiri: Policamus, Sebastian si Quirinus.

Cubiculele Sfintelor Taine – Trecând prin galeriile pline de morminte (loculi), întâlnim cinci mici camere, adevarate mormite de familie, cunoscute, de regulă, sub numele de cubiculele Sfintelor Taine. Sunt importante mai ales pentru frescele lor. Acestea sunt datate la începutul sec al II-lea şi reprezintă prin simboluri Taina Botezului şi cea a Sfintei Euharistii.

Celelalte zone – Ajungem apoi în zona papei Militiade, care conţine multe arcosolii şi câteva cripte, precum cea numită “Refrigerium”, cripta celor patru anotimpuri etc. Apoi sunt criptele papilor Gaius şi Eusebiu. Cripta Sfântului Gaius (sfârşitul sec. III) datorită proporţiilor excepţionale era folosită şi pentru adunările comunităţii de creştini. Mergand de-a lungul galeriei întâlnim cripta martirilor Calocerus şi Parthenius, cubiculul diaconului Severus, important pentru o inscripţie, în care, pentru prima dată, episcopul Romei este numit “Papă”, cubiculul celor cinci sfinţi, pictaţi ca “oranti” şi cubiculul Bunului Pastor.

Informatii utile :
Catacombele Sfantului Calist este situata de-a lungul Vechii Cai Appia (Via Appia Antica), între mica biserica „Quo Vadis?” şi biserica Sfântul Sebastian.
Catacombele Sfantului Calist sunt deschise de-a lungul întregului an cu excepţia Crăciunului, Anului Nou şi Învierii Domnului. De asemenea, sunt închise în fiecare zi de miercuri. Orele între care pot fi vizitate sunt: 9.00 – 12.00 si 14.00 – 17.00. Preţul biletului de intrare costă 8 € şi 5 € cel redus. În interiorul catacombelor nu sunt permise fotografierea şi filmarea.

Catacombele sfântului Sebastian

Unul dintre cele mai mici cimitire creştine, Catacombele Sfântului Sebastian din Roma au fost întotdeauna unele dintre cele mai accesibile catacombe şi sunt cel mai puţin conservate (din cele patru etaje originale, primul este aproape complet dispărut).

Aici se găseşte cripta restaurată a Sf. Sebastiano, care conţine un altar precum şi un bust al sfântului, atribuite lui Bernini. De asemenea găsim aici trei mausolee din a doua jumătate a secolului al II-lea. Pe partea stângă este mausoleul Ascia, cu o pictură exterioară pe perete, care reprezintă lăstari de viţă de vie.
Mai târziu pe catacombe împăratul Constantin a înălţat o biserică în 320 îm cinstea mucenicului Sebastian. În această biserică, sub altarul principal se află moaştele sfântului. În partea dreaptă se păstrează piatra cu urma tălpilor Mântuitorului, luată de pe locul unde Domnul i-a apărut Apostolului Petru. În catacombele sf. Sebastian s-au aflat moaştele sf. apostoli Petru şi Pavel.

 

SALERNO

Catedrala Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei

Aici se află: mormântul Sf. Apostol şi Evanghelist Matei (din anul 1081).

Program: 9.30-12.30 şi 16.00-18.00

 

TORINO

Catedrala Sf Ioan Botezătorul (sec. 15)

Aici se află: Giulgiul din Torino (pânza care l-a acoperit pe Domnul Iisus în Mormântul Sfânt)

Torino, aflat la nordul ţării, este al patrulea după mărime oraş din Italia. Este renumit datorită faptului că aici din 1578 se află Giulgiul Mântuitorului (Sindone), în care a fost înfăşurat trupul Lui la înmormântare, păstrând urmele Sângelui Său Preasfânt.

Uneori Sf. Giulgiu mai este numit a „cincea Evanghelie”, deoarece atât de mult ea a păstrat urmele suferinţelor lui Hristos. Mai mult decât atât, Giulgiul poartă dovezi clare ale Învierii Mântuitorului.

În perioada secolelor I – VIII Giulgiul nu a părăsit Palestina şi se bucura de o mare cinste. Apoi, multă vreme el s-a păstrat la Constantinopol, de unde a fost furată de cruciaţi şi adusă în Europa. El fie apărea, fie iar dispărea. În sec. XIV Giulgiul a ajuns în Franţa, iar în 1563 Giulgiul a fost adus în Torino, fiind păstrat în catedrala Sf. Ioan Botezătorul, în capella din stânga altarului. Periodic, Giulgiul este scos pentru închinare.

Giulgiul pe parcursul istorie a ars de câteva ori, a fost fiert în ulei, a fost spălat, cu toate acestea, imaginea figurii omeneşti a rămas imprimată.

Dar principalul mister al Giulgiulului a fost descoperit în anul 1898, când Giulgiul a fost fotografiat pentru prima dată: pe negativ a apărut imaginea fotografică pozitivă a lui Hriustos.

Taina Giulgiului a fost descoperită în acea perioadă când omenirea se depărta de credinţă. Mulţi oameni de ştiinţă după o studiere minuţioasă a Giulgiului au recunoscut faptul Învierii lui Hristos şi din ateişti au devenit credincioşi.

 

VENEŢIA

Veneţia – un oraş deosebit pe apă – a fost constituit la 25 martie 421, în ziua sărbătorii Bunei Vestiri a Maicii Domnului.
Veneţienii îi consideră ca protectori ai oraşuilui pe Maica Domnului şi pe sf. Marcu, care în anul 52 a vizitat aceste locuri, propovăduind învăţătura lui Hristos.
După numărul de sfinţenii, or. Veneţia este al doilea oraş din Italia, după Roma.
În Veneţia se numără nu mai puţin de 20 e biserici dedicate Maicii Domnului. La fel aici sunt mule icoane vechi.

Catedrala San Marco

Aici se află: moaştele Sf. Apostol şi Evanghelsit Marcu, răpite din Alexandria de către neguţători veneţiei în anul 828, şi altarul de aur.

În anul 828 musulmanii începuseră să distrugă bisericile creştine pentru a construi în locul lor mecete. Pentru a salva moaştele sf. Marcu şi a le transporta cu corabia, neguţătorii au pus de-asupra carne de porc, de care musulmanii nu puteau nici să se atingă. Acestui subiect este dedicată mozaica de pe faţada catedralei.

Când au adus moaştele în Veneţia, a fost hotărât ca să-l facă pe Sf. Marcu protectorul oraşului.
Construcţia bisericii a durat din 829 – 832. Biserica din păcate nu s-a păstrat, din cauza incendiului, ea a fost reconstruită. Noua biserică a fost construită în 1063, sfinţită în 1094.

Impresionante sun mozaicile, prezente şi pe fasadă, şi în interiorul bisericii. Suprafaţa lor e de 4240 м2. Mozaicile de pe podea datează din sec. XII.
Pe altarul principal se află moaştele sf. apostol Marcu.
În spatele altarului se află un iconostas de aur – Pala d’Oro. Aceasta e o operă de artă bizantină, cunoscută mondial. Pentru ortodocşi valoare ei e în icoanele vechi la care s-au înălţat mii de rugăciuni.

Iconostasul e făcut din lemn, acoperit cu aur. E înfrumuseţat cu multe pietre scumpe (1927 pietre), care corespund la 12 tipuri de pietre, puse la baza Ierusalimului. În 1957 a fost făcută o construcţie specială pe osie, datorită căreia, iconostasul poate fi întors. Cu faţa la enoriaşi el este întors doar în timpul liturghiilor duminicale şi a sărbătorilor.

În partea de nord a bisericii se află un compartiment (capella), dedicat Maicii Domnului, în care se află icoana Maicii Domnului Nicopea (sec. XI -XII), adusă de cruciaţi din Constantinopol. Nu departe de această icoană se află altă icoană a Maicii Domnului Odighitria.

În capella sf. Isidor se află moaştele sfântului mucenic.
În catedrala Sf. Marcu se poate de văzut de asemenea, unele imagini basorelief ale Maicii Domnului Oranta. Toate acestea au fost aduse din Constantinopol, unde erau amplasate pe pereţi şi serveau ca sursă de apă sfinţită. Toate basoreliefurile datează din sec. X-XII. Deosebit de cinstită este Oranta din partea stângă a peretelui vesti, datează din sec X, fiind cea mai veche. Ea este numită „Maica Domnului a Milei” (Madonna della Grazia).
Multe sfinţenii se păstrează în Tezaurul catedralei (Tesoro). Aici se află mai mult de o sută de relicve cu moaşte. Aproape totul afost adus din Bizanţ şi Pământul Sfânt de către cruciaţi. Tezaurul constă din trei părţi: santuario, antitesoro şi tesoro. Conţine mai mult de 283 de opere de artă. Aici se află şi racla cu o parte din Crucea Domnului şi multe icoane vechi.

Biserica Santa Lucia (al doilea hram: Sf Prooroc Ieremia)

Aici se află: moaştele Sf. Lucia;

Biserica San Zaccaria

Aici se află: moaştele Sf. Zaharia, tatăl sfântului Ioan Botezătorul şi moaştele Sf. Atanasie cel Mare

A fost fondat în sec. VII. În dreapta de la intrare pe altar se află moaştele sf. Atanasie cel Mare şi un pic mai sus – moaştele sf. prooroc Zaharie.

Biseria Sf. Ioan Botezătorul / Biserica San Giovanni Bragora

În această biserică din sec IV se păstreză multe sfinţenii. În această biserică a fost botezat renumitul compositor Antonio Vivaldi (4 martie 1678), alături stă casa lui.

Aici se află:
1. moaştele Sf. Ioan cel Milostiv, păstrat întocmai. Se află în raclă de mramoră sub sticlă în a doua capellă pe partea dreaptă de la intrare.
2. O parte din moaştele sf. Ioan Botezătorul (o coastă) – se păstrează în altar şi poate fi adusă spre închinare.
3. Câteva ace de la coroana de spini a Mântuitorului
4. O parte din Crucea Mântuitorului
5. Crucea cuviosului Savva. În cruce sunt părţi din crucea Mântuitorului. Moaştele Sf. Savva au fost aduse din Palestina şi multă vreme s-au aflat în Veneţia, în această biserică. Apoi moaştele au fost întoarse pe Pământul Sfânt, dar crucea au lăsat-o.
6. Mâna sf. mucenic Policarp Smirnskii – în peretele altarului principal
7. O parte din moaştele sf. apostol Andrei cel dintâi Chemat – în peretele altarului principal
8. Icoana Maicii Domnului Nicopea (mijl. Sec. XVI) şi icoana ortodoxă Odighitria (sec. XVII)
9. Icoana ortodoxă a sf. Nicolae (sec. XVII)
Sfinţeniile acestei biserici (cu excepţia moaştelor sf. mc. Policarp şi a ap. Andrei) sunt accesibile spre închinare cu o înţeşegere prealabilă cu responsabilul bisericii.

Biserica San Giacomo Maggiore

Aici se află: un os din moaştele Sf. Iacov cel Mare, fratele Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan

Biserica greacă a Sf. Gheorghe
Biserica a fost construită în sec. XVI şi multă vreme era unica biserică ortodoxă în Veneţia. După căderea Constantinopolului – 1453, mulţi greci au fugit în Italia şi astfel a apărut necesitatea să aibă propria biserică. Ea a fost construită în 1573. 

Aici se află:
1. Mâna dreaptă a sf. Vasilii cel Mare
2. O parte din moaştele sf. Gheorghe biruitorul
4. Icoana făcătoare de minuni a Mântuitorului în iconostas
5. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria în iconostas
6. Icoana sf. Gheorghe în iconostas
Sfintele moaşte sunt scoase spre închinare cu o înţelegere prealabilă cu preotul bisericii.

Spini din coroana Mântuitorului sunt în jur de 70 în toată lumea. – Roma, Bari, Lisabona, Ghenuia, Veneţia

Biserica lui Ioan Milostiv

Aici se află: spini din coroana Mântuitorului

Ins. Lido, Biserica Sfântului Nicolae 

Aici se păstrează: o parte din moaştele Sf. Nicolae, într-o raclă de marmoră, stau pe altar

Biserica sf. mucenic Iulian

Biserica a fost fondată în 829, fiind modificată ulterior. Aspectul contmporan datează din 1553.

Aici se află: moaştele cuviosului Pavel Tebeul, pe altaru principal în raclă de marmoră; moaştele sf. Gherman, patriarhul Constantinopolului (aduse din catacombele Romei).

Biserica lui Hristos Mântuitorul

Biserică fondată de la începuturile Veneţiei. Aspectul contemporan e din sec. VII.
Aici se află moaştele sf. mucenic Teodor Stratilat – pe altarul capellei din dreapta şi capul sfintei Ana. Moaştele nu sunt accesibile pentru închinare.

Chiesa di Santa Maria Formosa

Însăşi Maica Domnului a ordonat construirea acestei biserici, apărând episcopului Magna.

Aici se află:
1. Icoana Maicii Domnului „Mângâietoarea”, pictată în sec. XVI de un pictor grec.
2. Moaştele cuvioasei Maria, numită Marina

 

VERONA

Biserica Sf. Zeno

Aici se află : moaştele Sf. Zeno, episcop care a guvernat Verona între anii 362 – 380 şi a fost martirizat de către împăratul roman Gallienus.

  

Comentarii

2 Comments

  • donciu alina irina   //   16 March 2014   //   Edit

    Am citit aici ca moastele Sf Ioan gura de aur se afla la roma insa eu am fost in biserica Catedrala mantuirii neamului bucuresti unde se aflau...?

  • admin   //   26 March 2014   //   Edit

    Parti din moaste se afla in mai multe biserici din diferite tari. Iata lista locurilor unde se mai găsesc Sfintele Moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur : * Schitul Darvari, Bucureşti, România. * Mănăstirea Secu, Judeţul Neamţ, România. * Catedrala Episcopala din Craiova, România. * Biserica Sfânta Ecaterina, Facultatea de Teologie din Bucureşti, România, unde se vor păstra până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului. * Catedrala Sfântul Gheorghe, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (actualul Istanbul), Turcia. * Mănăstirea Filoteu, Sfântul Munte Athos, Grecia, păstrează mâna dreaptă a Sfântului Ioan Gură de Aur. * Mănăstirea Vatoped, Sfântul Munte Athos, Grecia, păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan, cu urechea stângă întreagă. Se spune de către părinţii cei din vechime, că la urechea stângă i-a tâlcuit Sfântul Apostol Pavel înţelesurile Sfintelor sale Epistole şi a rămas neputrezită spre mărturie că tâlcuirea sfântului a fost de o reală sfinţenie. * Mănăstirea Varlaam, Meteora, Grecia. * Capela Imaculata Concepţie, Basilica San Pietro, Roma, Italia.

Calendar Ortodox

Întreabă preotul

Programul slujbelor

Pelerinaje, Sfințenii

Resurse Ortodoxe

Arhive

Facebook

Twitter


© 2011 Comunităţile ortodoxe moldoveneşti din Eparhia Corsunului