Predică din duminică a 27 după Cincizecime Posted on 15 December 2017    0 Comments;

garbova

În numele Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh. 

În duminica aceasta am auzit îndemnul Apostolului Pavel la lupta duhovnicească și minunea vindecării femeii gârbove de 18 ani, descrisă de către Evanghelistul Luca (Lc. 13: 10-16). 

În întrebarea Mântuitorului Iisus Hristos adresată fariseilor, și în special mai marelui sinagogii, se află deja un răspuns referitor la lupta duhovnicească. Ce întreabă Hristos? El întreabă despre starea în care se afla femeia gârbovă și cauza acesteia: „Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iată de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, să fie dezlegată de legătura aceasta, în ziua sâmbetei?” (Lc. 13: 16) În întrebare este și o provocare la care trebuie să fie dat un răspuns afirmativ. Și la aceasta insistă Evanghelistul spunând că toți cei ce erau împotriva Lui „s-au rușinat”, iar „toată mulțimea se bucura” (Lc. 13:17). Aceste cuvinte, fiind la încheierea pericopei evanghelice, au o perspectivă soteriologică.

Prin acestă întrebare Mântuitorului ne arată două lucruri importante. Primul: ziua sâmbetei, socotită zi de odihnă în Vechiul Testament, este ziua de mântuire în care Hristos lucrează ca să ne izbăvească de robia diavolului. Adică a șaptea zi a creației continuă și este folosită de Dumnezeu în toată plinătatea ei. Al doilea: că duhul răutății ne leagă, ne face neputincioși, însă nu întru atât ca să nu putem rupe această legătură, nu întru atât ca să nu putem ieși cu ajutorul Domnului din aceasta.

Apostolul Pavel descrie în detalii cum trebuie să ne împotrivim și să ne luptăm. Imaginea luptei e preluată încă din Vechiul Testament, unde în psalmi și cartea profetului Isaia sunt descrise metaforic armele lui Dumnezeu pentru combaterea dușmanilor. „Judecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbătate; luptă împotriva celor ce se luptă cu mine; Apucă arma şi pavăza şi scoală-Te întru ajutorul meu; Scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc” (Ps. 34:1-3) „Pe cel aprig îl va bate cu toiagul gurii Lui şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel fără de lege”, scrie profetul Isaia (Is. 11:4-5). „Şi a văzut că nu este nici un om şi S-a mirat că nimeni nu mijloceşte. Atunci braţul Lui I-a venit în ajutor, şi dreptatea Sa a fost sprijinul Său” – tot la profetul Isaia citim: „S-a îmbrăcat cu dreptatea ca şi cu o platoşă şi a pus pe capul Său coiful izbăvirii; S-a îmbrăcat cu răzbunarea ca şi cu o haină şi S-a înfăşurat în râvna Sa ca şi într-o mantie” (Is. 59:16-17).

Și, cu mult mai detailat și mai explicit, despre acesta scrie apostolul Pavel:

În sfârşit, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi întru puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului. Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh. Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare. Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii, Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” (Ef. 6:10-17)

Este important de subliniat că această pericopă apostolică se citește și la tunderea în monahism. Când preoții, se înveșmântează ei, la fel, citesc rugăciunile care fac aluzie la armele duhovnicești: „Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice, Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta. Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi împărăţeşte, Pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta.” (Ps. 44. 4-6). Deci, vedem că tot arsenalul de luptă ne este propus. Ca să înțelegem acesta este nevoie să avem totdeauna atenție duhovnicească, trezvie. „Nu știți nici ziua, nici ceasul” (Mt. 25:13)– ne avertizează Hristos. Și fiți gată să stați împotriva uneltirilor vrăjmașului duhovnicesc, căci „Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (1 Pet. 5:8)

Terminând acestă predică doresc să vă propun un fragment din cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur despre Facerea lumii: „Înarmaţi, aşadar, cu arme ca acestea, să nu ne temem de luptă, să nu dăm înapoi de la a-l înfrunta şi nici să fim nepăsători. Când priveghem, diavolul niciodată nu ne va putea birui puterea armelor, dacă voim să-l facem neputincios şi dacă voim să-i zădărnicim şiretlicurile. Dar atunci când suntem nepăsători, nu avem nici un folos; de vreme ce vrăjmaşul mântuirii noastre stă mereu treaz şi pe toate le face împotriva ei. Să ne înarmăm din toate părţile, să evităm cuvintele şi să ne depărtăm de lucrurile ce ne pot vătăma şi, împreună cu înfrânarea de la mâncare şi cu celelalte virtuţi, să ne arătăm darnici şi milostivi faţă de săraci, cunoscând că multă va fi răsplata pe care o vom primi pentru ajutorul nostru”. Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur și sfântului marelui Mucenic Iacov Persul, a cărui pomenire astăzi o săvârșim, Dumnezeu să ne întărească în lupta duhovnicească, să miluiască și să ne mântuiască. Amin.

Ieromonahul Iosif Pavlinciuc

Comentarii

adaugă Comentariu

Completaţi formularul de mai jos pentru a adăuga un comentariu nou:
* *

Calendar Ortodox

Întreabă preotul

Programul slujbelor

Pelerinaje, Sfințenii

Resurse Ortodoxe

Arhive

Facebook

Twitter


© 2011 Comunităţile ortodoxe moldoveneşti din Eparhia Corsunului