Numele unor sfin\u021bi spanioli sunt pomenite \u0219i \u00een calendarul bisericesc ortodox, de exemplu: Eulalia din Barcelona (4 septembrie), Vichentie din Zaragoza (24 noiembrie), Erminingeld, rege got (14 noiembrie). Cu toate acestea, noi cinstim pe to\u021bi sfin\u021bii care au existat p\u00e2n\u0103 la scisma bisericeasc\u0103. Printre ace\u0219tia sunt \u0219i martirii din sec. III – \u00eenceputul secolului IV, prela\u021bii \u0219i sfin\u021bii Spaniei gotice, la fel \u0219i mucenicii care au suferit dup\u0103 ocuparea Spaniei de c\u0103tre arabii-musulmani.<\/p>\n
\u00cen Spania s-au p\u0103strat biserici vechi – nu doar pre – romanice, dar \u0219i vizigote, la fel biserici \u00een pe\u0219tere, care dateaz\u0103 aproximativ din sec. V – VI.<\/p>\n
BARCELONA <\/strong><\/span><\/p>\n Catedrala Sf\u00e2nta Familie \/ Basilica de la Sagrada Familia<\/strong><\/span><\/p>\n Catedrala, oper\u0103 neterminat\u0103 a lui Antoni Gaudi, este unul dintre cele mai vizitate monumente ale Barcelonei.<\/p>\n Ideea ridic\u0103rii unei catedrale a apar\u021binut unei organiza\u021bii al c\u0103rei scop era s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t descre\u0219tin\u0103rii, marcat\u0103 odat\u0103 cu industrializarea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea. Arhitectul Francisco de Paula del Villar a proiectat o catedral\u0103 neo gotic\u0103 \u0219i a condus lucr\u0103rile ce au demarat \u00een anul 1882.<\/p>\n Un an mai t\u00e2rziu, arhitectul modernist Antoni Gaudi a preluat conducerea proiectului, av\u00e2nd abia 31 de ani. Din acel moment, Gaudi \u0219i-a dedicat \u00eentreaga via\u021b\u0103 monumentului. Timp de 43 de ani, Gaudi a ad\u0103ugat structurii gotice ini\u021biale improviza\u021bii bizare, forme g\u0103site \u00een natur\u0103 \u0219i turnuri ca ni\u0219te co\u0219uri de fum.<\/p>\n Sagrada Familia nu a fost niciodat\u0103 terminat\u0103, deoarece Gaudi a dorit-o perfect\u0103. C\u00e2nd a murit, \u00een anul 1926, doar o fa\u021bad\u0103 era gata (cea a Na\u0219terii), un turn, absida \u0219i cripta, deoarece Gaudi schimba permanent proiectul.<\/p>\n Ultima versiune a proiectului d\u0103dea bisericii urm\u0103toarele dimensiuni – 95 de metri lungime \u0219i 60 de metri l\u0103\u021bime, put\u00e2nd g\u0103zdui p\u00e2n\u0103 la 13.000 de persoane.<\/p>\n Cand va fi terminat\u0103, catedrala va avea 18 turnuri. Vor fi c\u00e2te patru turnuri pe fiecare din cele trei fa\u021bade, reprezent\u00e2nd pe cei 12 Apostoli. Turnurile au \u00een\u0103l\u021bimi variate \u2013 \u00eentre 90 \u0219i 120 de metri. Alte patru turnuri vor reprezenta pe cei patru evanghelisti, \u0219i vor \u00eenconjura turnul central, cu o \u00een\u0103l\u021bime de 170 de metri, \u00eenchinat lui Hristos. \u0218i ultimul turn, \u00eenchinat Fecioarei Maria, va fi ridicat deasupra absidei. O particularitate a catedralei o prezint\u0103 turnul clopotni\u021b\u0103, care atinge 170 metri, fiind cel mai mare turn clopotni\u021b\u0103 construit vreodat\u0103.<\/p>\n Se poate vedea cripta unde este \u00eenmorm\u00e2ntat Gaudi, c\u00e2t \u0219i un muzeu care vorbe\u0219te despre istoria arhitectului \u0219i a maretului proiect. Vizitatorii care doresc s\u0103 urce \u00een turn, sunt nevoi\u021bi s\u0103 urce circa 350 de trepte.<\/p>\n <\/p>\n Catedrala Gotic\u0103 la Seu din Barcelona\u00a0<\/strong><\/span><\/p>\n Este amplasat\u0103 \u00een cartierul vechi (Barri Gothic), \u00een Pla\u00e7a de la Seu<\/strong>.<\/p>\n Orar:<\/span> 8.00 \u2013 19.30<\/strong><\/p>\n Catedrala mai este cunoscut\u0103 sub \u00eenc\u0103 dou\u0103 denumiri: Catedral de la Seu (sediu al eparhiei) \u0219i Catedral de la Sant Creu i Santa Eulalia (catedrala Sfintei Cruci \u0219i a Sfintei Eulalia), cu referire la hramul bisericii.<\/p>\n Pe locul unde este construit\u0103 ast\u0103zi catedrala exista \u00eenc\u0103 din a. 343 d.Ch. un loca\u0219 de rug\u0103ciune pentru cre\u0219tini. Au existat mai multe biserici pe acest loc, dar din 1298 \u00eencepe construc\u021bia actualei catedrale. Singura parte supravie\u021buitoare a vechii catedrale este Capella de Santa Lucia.<\/p>\n Catedrala este o construc\u021bie tipic gotic\u0103. Intrarea frontal\u0103 este dominat\u0103 de o statuie a lui Hristos \u00eenconjurat de apostoli. \u00cen apropierea catedralei este o m\u0103n\u0103stire (din sec. XIV), \u00een curtea c\u0103reia vezi permanent 13 g\u00e2\u0219te albe, fiecare reprezent\u00e2nd un an din via\u021ba Sf. Eulalia, martirizat\u0103 \u00een sec. 4 pentru c\u0103 nu a vrut s\u0103 renun\u021be la credin\u021ba \u00een Hristos.<\/p>\n Culoarea exclusiv alb\u0103 a g\u00e2\u0219telor rememoreaz\u0103 minunea din ziua martiriului, c\u00e2nd ru\u0219inea Eulaliei de a fi expus\u0103 goal\u0103 oprobiului public, a fost \u0219tears\u0103 de z\u0103pada care a acoperit-o \u00een plin\u0103 var\u0103, ascunz\u00e2ndu-i nuditatea. Sub podeaua colonadelor sunt ad\u0103postite mai multe morminte.<\/p>\n Lateral muzeului, pe partea st\u00e2ng\u0103, se afl\u0103 Capella Santa Lucia<\/strong> – cea mai veche parte a catedralei.<\/p>\n \u00centre altar \u0219i zona de rug\u0103ciune din fa\u021ba Corului este amplasat\u0103 subteran Capela Sfintei Eulalia<\/strong>, patroana a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului, care ad\u0103poste\u0219te relicve sfinte din trupul acesteia<\/strong>.<\/p>\n \u00cen spatele naosului se afl\u0103 Capella del Sant Crist de Lepant. <\/strong><\/p>\n Altarul capelei, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-l pe M\u00e2ntuitorul r\u0103stignit este potrivit legendei o relicv\u0103 supravie\u021buitoare a b\u0103t\u0103liei de la Lepanto (1571)<\/strong>, \u00een care flota otoman\u0103 a fost distrus\u0103 de Liga Sf\u00e2nt\u0103 a statelor cre\u0219tine din zona M\u0103rii Mediterane. Se spune c\u0103 pozi\u021bia \u00eenclinat\u0103 a M\u00eentuitorului pe Cruce m\u0103rturise\u0219te minunea \u00eent\u00e2mplat\u0103 \u00een timpul b\u0103t\u0103liei, c\u00e2nd trupul lui Cristos s-a aplecat pe nea\u0219teptate spre st\u00e2nga, pentru a devia traiectoria unei ghiulele distrug\u0103toare trimise de pe un vas otoman.<\/p>\n Sf\u00e2nta Eulalia<\/strong>, o copil\u0103 de doar 13 ani, a fost martirizat\u0103 sub Diocle\u021bian (284-305) –\u00a0prigoana asupra cre\u0219tinilor \u00eencepe din a. 303. S-a distins de foarte mic\u0103 prin n\u0103zuin\u0163ele sale spirituale.<\/p>\n Tat\u0103l s\u0103u, pentru a o feri de primejdiile prigoanei, o duce departe de cetatea Merida, la o familie de prieteni. Eulalia vroia tainic s\u0103 fac\u0103 parte din r\u00e2ndul celor care au luat coroana muceniciei. Fuge noaptea \u0219i se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba judec\u0103torului din Merida. Istovit\u0103 de oboseala unui drum at\u00e2t de lung, firav\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i timp, roste\u0219te un singur cuv\u00e2nt: \u00abCredo\u00bb.<\/p>\n Vitejia tinerei Eulalia dezl\u0103n\u0163ui m\u00e2nia lui Dacian care a ordonat s\u0103-i fie smulse hainele \u0219i s\u0103 fie biciuit\u0103 cu mare brutalitate. Dar Sf\u00e2nta Eulalia spunea: \u201eLovi\u0163i-m\u0103 c\u00e2t vre\u0163i. Dumnezeu este \u00een mine \u0219i Dumnezeu \u00eemi d\u0103 putere\u201d. A fost acuzat\u0103 de erezie de c\u0103tre Episcopi \u0219i Arhiepiscopial.<\/p>\n Guvernatorul Dacian recurge la tortur\u0103, dar v\u00e2rfurile metalice ascu\u021bite pe care le \u00eenfige \u00een trupul ei fraged nu reu\u0219esc s\u0103 smulg\u0103 nici macar un semn care s\u0103 exprime durerea de nespus ce o produceau. I s-a smuls pielea cu gheare de fier, i s-au ars axilele \u0219i alte p\u0103r\u0163i ale corpului. Au turnat plumb lichid pe capul \u0219i pe membrele ei \u0219i a fost lansat\u0103 pe o pant\u0103 \u00een interiorul unui butoi plin de cuie \u0219i sticl\u0103 spart\u0103. R\u0103nile i-au fost sp\u0103late cu o\u0163et \u0219i i-au ars ochii cu lum\u00e2n\u0103ri aprinse. Dar ea continua s\u0103 spun\u0103: \u201eArde\u0163i, t\u0103ia\u0163i \u0219i sf\u00e2rteca\u0163i membrele f\u0103cute din p\u0103m\u00e2nt, dar sufletul meu nu se poate distruge\u201d.<\/p>\n Au condamnat-o s\u0103 moar\u0103 culc\u00e2nd-o pe c\u0103rbuni \u00eencin\u0219i \u0219i \u00een momentul \u00een care se afla \u00eentins\u0103, ea ceru ajutor lui Dumnezeu pentru a dovedi c\u0103 nu era o eretic\u0103. \u00cen acel moment a \u00eenceput s\u0103 ning\u0103 \u0219i acel miracol stinse focul, a\u0219a c\u0103 nu putur\u0103 s\u0103 o omoare. Guvernatorul a \u00een\u0163eles c\u0103 nu putea s\u0103 o supun\u0103 \u0219i atunci a condamnat-o s\u0103 moar\u0103 pe Cruce.<\/p>\n Sf\u00e2nta Eulalia, datorit\u0103 \u00eentregii sale suferin\u0163e, a ajuns s\u0103 fie o Femeie Cristificat\u0103, cum este reprezentat \u00een Catedrala gotic\u0103 din Barcelona, care \u00eei poart\u0103 numele. \u0218i ea este patroana acestui loc din Spania.<\/p>\n Cultul Eulaliei este foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Spania \u0219i \u00een Fran\u021ba; la \u00eenceputul secolului al V-lea exista \u00eenc\u0103 o splendid\u0103 bazilic\u0103 construit\u0103 \u00een cinstea ei la Merida.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Biserica Sf\u00e2ntul Iacob \/ Iglesia de Sant Jaume<\/strong><\/span><\/p>\n Biserica se afl\u0103 pe vatra unei vechi sinagogi ridicate \u00een 1394 de comunitatea evreiasc\u0103 din zon\u0103. Dup\u0103 expulzarea evreilor din ora\u0219, \u00een 1525, l\u0103ca\u0219ul a fost oferit fr\u0103\u021biei Sfintei Treimi \u0219i a devenit ulterior o parte a m\u0103n\u0103stirii cu acela\u0219i nume.<\/p>\n Trei secole mai t\u00e2rziu, biserica a dob\u00e2ndit statutul de biseric\u0103 cu hramul Sf\u00e2ntului Apostol Iacob.<\/p>\n Cl\u0103direa a suferit mai multe transform\u0103ri, culmin\u00e2nd cu cea din 1936, care a definitivat actuala \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are a edificiului.<\/p>\n Aici se afl\u0103:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 vechiul altar al Catedralei de la Seu (sec. 14), altarul principal renascentist \u0219i capelele (sec. 17), altarul din capela Fecioarei Maria \u00cendurerate (sec. 18) <\/strong><\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 statuia Maicii Domnului \u00cendurerat\u0103 este considerat\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni, motiv pentru care \u00een fiecare an, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, e purtat\u0103 \u00een procesiune pe str\u0103zile Barcelonei, c\u00e2nt\u0103ndu-se imnul \u201dSteaua care ne lumineaz\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Biserica (Iglesia) Santa Maria del Mar\/ Biserica M\u0103rii<\/strong><\/span><\/p>\n Construc\u021bia dateaz\u0103 din secolul 14 \u0219i este considerat\u0103 una dintre cele mai des\u0103v\u00e2r\u0219ite mostre ale arhitecturii gotice catalane.<\/p>\n S-a dorit a fi un loc de rug\u0103ciune pentru locuitorii celui mai bogat cartier al Barcelonei la acea vreme (anul 1329), dar \u0219i un dar adus Maicii Domnului, ca r\u0103splat\u0103 a protec\u021biei pe care localnicii donatori, \u00een mare majoritate \u201doameni ai m\u0103rii\u201d, navigatori \u0219i negustori totodat\u0103, au primit-o \u00een toat\u0103 vremea din partea Sfintei Fecioare Maria.<\/p>\n Lucr\u0103rile de construc\u021bie au durat doar 55 ani.<\/p>\n <\/p>\n ZARAGOZA<\/strong><\/span><\/p>\n Patronul ora\u0219ului este Sf. Mc. Vicen\u021biu (Vichentie)<\/strong><\/span><\/p>\n Fiind diacon al Bisericii din Zaragoza (Spania), a murit martir \u00een timpul prigoanei lui Diocle\u021bian, la Valencia, \u00een Spania, dup\u0103 ce a fost chinuit cu cruzime. \u00cempreun\u0103 cu \u0218tefan \u0219i Lauren\u021biu, este unul din cei trei diaconi de seam\u0103 ai Bisericii antice. Cu oasele fr\u00e2nte \u015fi plin de r\u0103ni, este aruncat \u00eentr-o celul\u0103 \u00eentunecoas\u0103 pres\u0103rat\u0103 pe jos cu cioburi t\u0103ioase, pentru a-i prelungi chinul.<\/p>\n Trupul ne\u00eensufle\u0163it i-a fost aruncat pe c\u00e2mp, ca s\u0103 fie m\u00e2ncat de animalele s\u0103lbatice; dar \u00eendat\u0103 apare un corb puternic care alung\u0103 p\u0103s\u0103rile r\u0103pitoare.<\/p>\n Atunci Dacian a dat ordin ca trupul diaconului s\u0103 fie pus \u00eentr-un sac \u00eempreun\u0103 cu o piatr\u0103 grea \u015fi aruncat \u00een ap\u0103; trupul nu s-a scufundat; apele l-au purtat mai departe \u015fi apoi l-au aruncat la mal, de unde a fost luat cu cinste de c\u0103tre cre\u015ftini.<\/p>\n El a fost \u015fi este \u00eendr\u0103git de c\u0103tre cre\u015ftini pentru ecoul s\u0103u sufletesc: Vincentius = cel care \u00eenvinge.<\/p>\n Mai multe ora\u0219e pretind c\u0103 de\u021bin relicve ale Sf. Mc. Vicen\u021biu: Lisabona, Castres, Cremona, Bari \u0219i altele. Este patronul ora\u0219elor Valencia, Zaragoza \u0219i altele din Spania \u0219i Portugalia.<\/p>\n <\/p>\n OVIEDO<\/strong><\/span> Catedrala San Salvador<\/strong><\/span><\/p>\n Aici se afl\u0103: Sf. Mahrama, care a fost pus\u0103 pe fa\u021ba M\u00e2ntuitorului c\u00e2nd a fost \u00eengropat.<\/strong><\/span><\/p>\n Ridic\u00e2ndu-se deasupra elegantei Piaza Alfonso II, denumit\u0103 dup\u0103 fondatorul din sec. al IX-lea al ora\u0219ului, catedrala este un edificiu m\u0103re\u021b, \u00een stil gotic-flamboaiant.<\/p>\n Sf. Mahrama este adus\u0103 \u00een Spania (Oviedo) pe la anul 700 \u0219i are dimensiunile 84 x 53. Pe ea sunt pete de s\u00e2nge.<\/p>\n Mahrama s-a p\u0103strat \u00een Ierusalim p\u00e2n\u0103 \u00een 614, c\u00e2nd ora\u0219ul a fost ocupat de regele persan. Sf. Mahrama a fost dus\u0103 \u00een Alexandria, apoi a fost adus\u0103 \u00een Spania, \u00een Sevilia, sub protectoratul episcopului Toledo.<\/p>\n Apoi s-a p\u0103strat \u00eentro racl\u0103 special\u0103 \u00een catedrala din Oviedo.<\/p>\n Petele de s\u00e2nge coincid cu formele \u0219i petele ce se afl\u0103 pe Giulgiul de la Torino, apar\u021bin aceleia\u0219i grupe de s\u00e2nge \u0219i coincid dup\u0103 toate parametrele.<\/p>\n Din acest loc, la \u00eenceputul sec. IX, regele Asturiei, Alifons al II, a pornit s\u0103 se \u00eenchine la moa\u0219tele Sf. Iacob, la Santiago de Compostela.<\/p>\n Acest drum a fost numit Camino primitivo, deoarece era primul pelerinaj spre acest loc sf\u00e2nt.<\/p>\n <\/p>\n SANTIAGO DE COMPOSTELA<\/strong><\/span><\/p>\n Plaza de Obradoiro (pia\u021ba principal\u0103) <\/strong><\/span><\/p>\n Este centrul monumental al Santiago de Compostela.<\/p>\n Aici se afl\u0103: Catedrala, Hostal de los Reyes Catolicos<\/strong><\/span><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Catedrala din Santiago de Compostela<\/strong><\/span> Aici se afl\u0103:<\/p>\n – moa\u0219tele Sf. Apostol Iacov a lui Zevedeu, <\/strong><\/span><\/p>\n – relicvele lui Athanasie si Theodosius;<\/strong><\/span><\/p>\n – o buc\u0103\u021bic\u0103 din Sf\u00e2nta Cruce<\/strong><\/span><\/p>\n <\/p>\n Santiago de Compostela<\/strong> (\u00een trad. \u201eSf.Iacov de pe C\u00e2mpul Stelelor\u201d) – \u201eSantiago” este numele spaniol al sfantului apostol Iacob. \u201eCompostello” \u00eenseamn\u0103 “c\u00e2mp de stele”, denumire datorat\u0103 unei legende ce spune c\u0103 r\u0103m\u0103\u0219itele apostolului ar fi fost aduse din Orientul Mijlociu \u00een Spania, fiind \u00eengropate da un p\u0103stor \u00eentr-un loc ar\u0103tat de o stea.<\/p>\n Aici avea s\u0103 se ridice peste secole celebra Catedral\u0103 din Santiago.<\/p>\n Relicvele lui Iacov cel Mare s-ar afla, \u00eempreun\u0103 cu relicvele lui Athanasie si Theodosius, \u00eentr-un tabernacol din cripta catedralei \/ o capel\u0103 a Relicvelor din Santiago de Compostela.<\/p>\n Tot aici se p\u0103streaz\u0103 \u0219i un crucifix din aur datat \u00eenc\u0103 din anul 874 – acesta ar con\u021bine o buc\u0103\u021bic\u0103 din Sf\u00e2nta Cruce. A fost, cronologic, primul apostol martirizat.\u00a0 <\/p>\n Sf\u00eentul Apostol Iacov<\/strong>, fiul lui Zevedeu \u015fi frate cu Sf\u00eentul Apostol Ioan, provenea dintr-o familie de pescari \u00eenst\u0103ri\u0163i din Betsaida (Palestina, azi Israel) \u015fi fusese mai \u00eent\u00eei ucenic al \u00cenaintemerg\u0103torului. P\u0103rin\u0163ii lui ar fi fost Zevedeu \u015fi Maria-Salomeea. El \u015fi fratele s\u0103u Ioan vor l\u0103sa mrejele \u015fi pe tat\u0103l lor \u015fi vor r\u0103spunde chem\u0103rii M\u00eentuitorului de a deveni \u201epescari de oameni\u201d. Temperamentul lor aprins L-a f\u0103cut pe Domnul s\u0103-i numeasc\u0103 Boanerghes, \u201eFiii tunetului\u201d (Marcu 3, 17). A fost de fa\u0163\u0103 la cele mai \u00eensemnate minuni s\u0103v\u00e2r\u015fite de Domnul, la Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a lui Iisus \u015fi la rug\u0103ciunea lui pe Muntele M\u0103slinilor. Iacov a propov\u0103duit \u00een Iudeea \u015fi \u00een Spania.<\/p>\n Din Spania va reveni la Ierusalim \u015fi va fi ucis cu sabia prin decapitare, \u00een anul 44 d.C, din ordinul regelui Irod-Agripa I (Faptele Apostolilor, 12,2) \u015fi \u00eengropat tot acolo.<\/p>\n La ocuparea Palestinei \u00een anul 614 de catre per\u015fi, relicvele lui Iacov cel Mare ar fi fost duse, spre salvare, fie la m\u0103n\u0103stirea Sf. Ecaterina, fie la m\u0103n\u0103stirea Raithiu (ambele \u00een peninsula Sinai, Egipt), fie la m\u0103n\u0103stirea Menas din Alexandria (Egipt).<\/p>\n De aici, conform legendei, osemintele sale ar fi fost duse \u00een Spania, la Compostela. Pelerinajul spre morm\u00e2ntul Sf. Iacob de la Compostela \/ El Camino de Santiago<\/strong> a \u00eenceput din anul 830, dar deja din secolul V existau dovezi ca Apostolul Iacob a predicat \u00een Peninsula Iberic\u0103.<\/p>\n De-a lungul existentei sale, milioane de credincio\u0219i i-au urmat traseul, venind fie pe jos, fie \u00een c\u0103ru\u021be sau pe spinarea m\u0103garilor. Suport\u00e2nd greut\u0103\u021bile unei asemenea c\u0103l\u0103torii lungi, pelerinii soseau \u00een cele din urm\u0103 \u00een pia\u021ba principal\u0103, Plaza do Obradorio, \u00eenchin\u00e2ndu-se la morm\u00e2ntul lui Santiago Matamoros (Sf\u00e2ntul Iacob – lupt\u0103torul \u00eempotriva maurilor).<\/p>\n \u00cen 25 iulie este s\u0103rb\u0103torit Sf\u00e2ntul Apostol Iacob, iar cine ajunge \u00een aceasta zi la Santiago prime\u015fte indulgen\u0163e \u015fi binecuv\u00e2nt\u0103ri speciale.<\/p>\n Santiago de Compostela, reprezint\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Roma \u0219i Ierusalim, cel de-al treilea mare loc de pelerinaj al lumii cre\u0219tine.<\/p>\n <\/p>\n Piata Azabacher\u00eda <\/strong><\/span><\/p>\n Este locul \u00een care pute\u021bi vedea M\u0103n\u0103stirea San Mart\u00edn Pinario<\/strong><\/span> din secolul XVI.<\/p>\n \u00cen trecut aici se afla Puerta del Para\u00edso – poarta paradisului<\/strong><\/span> – prin care pelerinii intrau \u00een catedral\u0103.<\/p>\n La aceast\u0103 poart\u0103 romanic\u0103, construit\u0103 \u00een 1122, pelerinii renun\u021bau la o parte din hainele lor, fapt ce simboliza purificarea spiritual\u0103 \u00eenainte de a intra \u00een Catedral\u0103. \u00cen sec. XVII, un incediu a afectat aceast\u0103 poart\u0103 romanic\u0103, care a fost \u00eenlocuit\u0103 cu o fa\u021bad\u0103 \u00een stil neoclasic.<\/p>\n <\/p>\n ALQU\u00c9ZAR<\/strong><\/span><\/p>\n Municipiul\u00a0Alqu\u00e9zar din Provincia Huesca, Comunitatea Aragon<\/p>\n Biserica San Miguel<\/span><\/strong><\/p>\n Aici se afl\u0103:<\/p>\n – capul mucenicului Nicostrat<\/strong><\/span>, care a suferit \u00eempreun\u0103 cu sf. Procopie Kesariiskii<\/p>\n – bra\u021bul Sf. Fabian \u0219i a Sf. Sebastian<\/strong><\/span><\/p>\n – relicva Sf. Hepatito<\/strong><\/span><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n JACA<\/strong><\/span><\/p>\n Sf. Orosia a primit sf\u00e2r\u0219it mucenicesc de la arabii-musulmani \u00een sec. IX. Ea este unica sf\u00e2nt\u0103 spaniol\u0103 cu origini slave. Ea fost dat\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie dup\u0103 un prin\u021b aragon. P\u00e2n\u0103 la botez purta numele Dobroslava; istoria a p\u0103strat numele p\u0103rin\u021bilor s\u0103i: Boribor \u0219i Liudmila. Pentru noi Orosia este o leg\u0103tur\u0103 vie \u00eentre lumea slav\u0103 \u0219i ortodoxia \u00een Spania.<\/p>\n <\/p>\n YEBRA DE BASA<\/strong><\/span><\/p>\n Pe munte se afl\u0103 locul unde Sf. Orosia a primit sf\u00e2r\u0219it mucenicesc, refuz\u00e2nd s\u0103 primeasc\u0103 islamul \u0219i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu conduc\u0103torul armatei arabe; ea a\u0219a \u0219i nu \u0219i-a v\u0103zut mirele, pe prin\u021bul aragon. Aici sunt izvoarele care au izvor\u00e2t din piatr\u0103 ca s\u0103-i potoleasc\u0103 setea sf. Orosia \u0219i unchiului s\u0103u episcop \u0219i fratelui s\u0103u care o \u00eenso\u021beau.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen Spania se afl\u0103 mari sfin\u021benii: Sf. Mahrama de la Oviedo \u0219i moa\u0219tele Sf. Apostol Iacov a lui Zevedeu din Santiago de Compostela. Numele unor sfin\u021bi spanioli sunt pomenite \u0219i \u00een calendarul bisericesc ortodox, de exemplu: Eulalia din Barcelona (4 septembrie), Vichentie din Zaragoza (24 noiembrie), Erminingeld, rege got (14 Continue Reading<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-4770","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pelerinaje"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-1eW","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4770","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4770"}],"version-history":[{"count":6,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4770\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4928,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4770\/revisions\/4928"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4770"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4770"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4770"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"sagrada\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.ortodoxmd.eu\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/sagrada1.jpg\")
<\/a><\/strong><\/span><\/p>\n<\/a> Aici se afl\u0103: relicve sfinte din trupul Sf. Eulalia<\/strong><\/span><\/p>\n<\/a>Nu departe de Pla\u00e7a Reial, pe strada Carrer Ferran, \u00een partea evreiasc\u0103 a cartierului gotic.<\/p>\n<\/a>Este situat\u0103 \u00een cartierul La Ribera, \u00een Pla\u00e7a de Santa Maria.<\/p>\n
\n<\/a><\/strong><\/span><\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/strong><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>Aici se afl\u0103: Moa\u0219tele Sf. Orosia, moa\u0219tele Sf. Indale\u021bii<\/strong> \u2013 <\/span>unul din cei \u0219apte \u201dapostoli b\u0103rba\u021bi\u201d care au fost trimi\u0219i de apostoli s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 cre\u0219tinismul \u00een Spania. Sf. Indale\u021bii a fost primul episcop al Alimeriei \u0219i a avut sf\u00e2r\u0219it mucenicesc.<\/p>\n<\/a>Aici se afl\u0103: Capul Sf. Orosia<\/strong><\/span><\/p>\n