{"id":5045,"date":"2014-10-14T13:32:53","date_gmt":"2014-10-14T11:32:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=5045"},"modified":"2015-09-25T12:53:00","modified_gmt":"2015-09-25T10:53:00","slug":"crestinii-ortodocsi-sarbatoresc-astazi-acoperamintul-maicii-domnului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/crestinii-ortodocsi-sarbatoresc-astazi-acoperamintul-maicii-domnului\/","title":{"rendered":"Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi s\u0103rb\u0103toresc ast\u0103zi Acoper\u0103m\u00eentul Maicii Domnului"},"content":{"rendered":"<p>Popular, pe filier\u0103 slavo-rus\u0103: Pocrovul, este o s\u0103rb\u0103toare a Maicii Domnului care se pr\u0103znuie\u0219te la 1\/14 octombrie, \u00een amintirea unei minuni \u00eent\u00e2mplate \u00een biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, pe timpul \u00eemp\u0103ratului Leon al VI-lea \u201eFilozoful&#8221; (886 \u2013 912), c\u00e2nd Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 s-a ar\u0103tat, \u00een toat\u0103 m\u0103rirea ei cereasc\u0103, Sf\u00e2ntului Andrei cel nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare \u0219i mijlocitoare a cre\u0219tinilor.<\/p>\n<p>\u00cen tradi\u021bia greac\u0103, \u021bin aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u00eendeosebi c\u0103lug\u0103rii din Sf\u00e2ntul Munte Athos. \u00cencep\u00e2nd din 1952, s\u0103rb\u0103torirea ei se face \u00een Grecia pe 28 octombrie\/10 noiembrie, ca o s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103 \u00een care se aniverseaz\u0103 respingerea atacului Italian din 1940 asupra Greciei. Prin secolul al XII-lea, s\u0103rb\u0103toarea a fost introdus\u0103 \u00een Rusia, unde a c\u0103p\u0103tat o mare popularitate, iar de la ace\u0219tia a trecut \u0219i la rom\u00e2ni, pr\u0103znuindu-se mai mult \u00een m\u0103n\u0103stiri. \u00cen ultima vreme, s\u0103rb\u0103toarea a \u00eenceput s\u0103 fie din ce \u00een ce mai cunoscut\u0103 \u0219i mai popular\u0103 \u0219i la rom\u00e2ni, numeroase biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri din \u021bar\u0103 \u0219i din diaspora rom\u00e2neasc\u0103 purt\u00e2nd acest hram. Ora\u0219ul nostru la fel poart\u0103 hramul \u00een cinstea Acoper\u0103m\u00eentului Maicii Domnului.<\/p>\n<p><strong>Semnifica\u0163<\/strong><strong>ie<\/strong><\/p>\n<p>S\u0103rb\u0103toarea aminte\u0219te de apari\u021bia Maicii Domnului \u00een cartierul Vlaherne (Blachernae) din Constantinopol \u00een secolului al zecelea. La sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos (Andrei din Constantinopol), acesta, \u00eempreun\u0103 cu ucenicul s\u0103u, Sf. Epifanie \u0219i cu mai mul\u021bi credincio\u0219i au v\u0103zut-o pe Maica Domnului \u00eempreun\u0103 cu Sf. Ioan Botez\u0103torul \u0219i cu mai mul\u021bi al\u021bi sfin\u021bi \u0219i \u00eengeri, \u00een timpul unei slujbe \u00een Biserica N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu din Vlaherne. Biserica palatului din Vlaherne ad\u0103postea mai multe relicve ale Maicii Domnului \u2013 c\u0103ma\u0219a, acoper\u0103m\u00e2ntul (maforionul) \u0219i parte a br\u00e2ului acesteia, care fuseser\u0103 aduse din \u021aara Sf\u00e2nt\u0103 \u00een secolul al V-lea.\u00c2 \u00cen acea vreme, Constantinopolul era amenin\u021bat de primejdia unei invazii (posibil invazia ru\u0219ilor kieveni din 907 sau 911). Maica Domnului a \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul Bisericii, a \u00eengenuncheat, cu chipul br\u0103zdat de lacrimi, \u0219i a r\u0103mas vreme \u00eendelungat\u0103 \u00een rug\u0103ciune. Apoi \u0219i-a ridicat acoper\u0103m\u00e2ntul (v\u0103lul) \u0219i l-a \u00eentins peste popor, ca pentru a-l ocroti. Dup\u0103 ar\u0103tarea Maicii Domnului, primejdia a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103, iar ora\u0219ul a fost cru\u021bat de suferin\u021b\u0103 \u0219i de v\u0103rsarea de s\u00e2nge.<\/p>\n<p><strong>Pr\u0103znuire<\/strong><\/p>\n<p>Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului este pr\u0103znuit cel mai fervent \u00een Bisericile de tradi\u021bie slav\u0103, poate \u0219i pentru c\u0103 Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos este considerat de ace\u0219tia ca fiind de origine slav\u0103, dar mai degrab\u0103 datorit\u0103 circumstan\u021belor specifice. Prima pr\u0103znuire a Cinstitului Acoper\u0103m\u00e2nt al Maicii Domnului \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 cunoscut\u0103 dateaz\u0103 din secolul al XII-lea. Pr\u0103znuirea minunatei ocrotiri a Maicii Domnului \u00eencepe cu o priveghere \u00een care sunt prezente elemente similare cu cele ale praznicelor mari ale Maicii Domnului. Totu\u0219i, s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Acoper\u0103m\u00e2nt al Maicii Domnului nu are \u00eens\u0103 o perioad\u0103 de dup\u0103 pr\u0103znuire.<\/p>\n<p><strong>Tradi\u0163ia rus\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Cronica rus\u0103 (probabil de sec. XIII sau XIV) cunoscut\u0103 sub numele de Povestea vremurilor trecute noteaz\u0103 c\u0103 mijlocirea Maicii Domnului era atunci necesar\u0103 pentru a ocroti poporul constantinopolitan de amenin\u021barea unei mari flote ruse\u0219ti p\u0103g\u00e2ne, sub conducerea lui Askol \u0219i Dir. Flota a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar amintirea minunii s-a p\u0103strat . \u00cen mod curios, s\u0103rb\u0103toarea a devenit mai popular\u0103 \u00een lumea slav\u0103 dec\u00e2t \u00een Bisericile de tradi\u021bie greac\u0103. C\u00e2teva veacuri mai t\u00e2rziu, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u0219i biserici care \u00ee\u0219i alegeau drept hram Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului. Dou\u0103 din aceste biserici sunt arhicunoscute: Catedrala Sf\u00e2ntului Acoper\u0103m\u00e2nt de la Pod (rus: \u0425\u0440\u0430\u043c \u041f\u043e\u043a\u0440\u043e\u0432\u0430 &#8220;\u043d\u0430 \u0440\u0432\u0443,&#8221; Hram pokrova na rvu), mai cunoscut\u0103 sub numele de Catedrala Sf. Vasile din Moscova, \u0219i Biserica Sf\u00e2ntului Acoper\u0103m\u00e2nt de pe r\u00e2ul Nerl (rus: \u0426\u0435\u0440\u043a\u043e\u0432\u044c \u041f\u043e\u043a\u0440\u043e\u0432\u0430 \u043d\u0430 \u041d\u0435\u0440\u043b\u0438, \u021aerkovi Pokrova na Nerli) din Bogoliubovo, l\u00e2ng\u0103 Vladimir. Catedrala din Moscova a fost construit\u0103 pe la jum\u0103tatea sec. al XVI-lea de \u021barul Ivan al IV-lea, iar biserica din Bogoliubovo a fost construit\u0103 \u00een anul 1165 de prin\u021bul Andrei Bogoliuski. La Novgorod, o m\u0103n\u0103stire cu hramul Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului a fost construit\u0103 \u00een secolul al XII-lea.<\/p>\n<p><strong>Tradi\u0163ia greac\u0103\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u00cencep\u00e2nd din secolul trecut, praznicul Sf\u00e2ntului Acoper\u0103m\u00e2nt este asociat cu ideea de praznic de mul\u021bumire pentru eliberarea Greciei de invazia italian\u0103 din anul 1940, eveniment celebrat \u00een Grecia ca s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103, sub numele de &#8220;ziua lui NU&#8221; \u2013 ziua \u00een care generalul Metaxa a r\u0103spuns negativ la ultimatumul emis de Mussolini. \u00cen semn de respect fa\u021b\u0103 de acest moment \u0219i datorit\u0103 nenum\u0103ratelor minuni ale Maicii Domnului petrecute, potrivit relat\u0103rilor solda\u021bilor, \u00een timpul r\u0103zboiului greco-italian din anii 1940-1941, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Greciei a decis \u00een anul 1952 s\u0103 transfere s\u0103rb\u0103toarea de pe 1\/14 octombrie pe 28 octombrie\/10 noiembrie, practic\u0103 p\u0103strat\u0103 \u00een Biserica Greciei p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Patriarhia Ecumenic\u0103 accept\u0103 \u0219i ea aceast\u0103 practic\u0103 pentru parohiile sale din Grecia \u0219i din diaspora greac\u0103, iar s\u0103rb\u0103toarea se celebreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 zi \u00een toate bisericile de limb\u0103 greac\u0103. Celebrarea cuprinde \u0219i c\u00e2ntarea unei doxologii speciale, care cuprinde c\u00e2nt\u0103ri prin care este amintit\u0103 ocrotirea Greciei de c\u0103tre Maica Domnului, precum \u0219i condacul &#8220;Ap\u0103r\u0103toare Doamn\u0103&#8221;, cea mai cunoscut\u0103 c\u00e2ntare de biruin\u021b\u0103 a Maicii Domnului \u2013 Ocrotitoarea.<\/p>\n<p><strong>Icoana Acoper\u0103m\u00e2ntului Maicii Domnului<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen icoana Acoper\u0103m\u00e2ntului Maicii Domnului sunt \u00eembinate dou\u0103 evenimente petrecute \u00een vechea biseric\u0103 din Vlaherne din Constantinopol la c\u00e2teva secole distan\u021b\u0103. Icoana Cinstitului Acoper\u0103m\u00e2nt al Maicii Domnului o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu st\u00e2nd deasupra credincio\u0219ilor, cu m\u00e2inile ridicate la rug\u0103ciune. De cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi \u00eengeri. Mai jos, \u00een partea dreapt\u0103 a icoanei sunt cel mai adesea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos \u0219i ucenicul s\u0103u Epifanie, care au v\u0103zut-o pe Maica Domnului \u00een biserica din Vlaherne, iar al\u0103turi de ei sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi cei doisprezece Apostoli, episcopi, sfinte femei, monahi \u0219i mucenici, iar Maica Domnului \u00ee\u021bi \u00eentinde maforionul asupra credincio\u0219ilor aduna\u021bi. Sf. Epifanie poart\u0103 pe sub manta o tunic\u0103, \u0219i face gesturi de uimire la vederea minunatei apari\u021bii a Maicii Domnului\u0219 Sf. Andrei este \u00eenf\u0103\u0219urat doar \u00eentr-o manta. Sub imaginea Maicii Domnului, \u00een centrul icoanei st\u0103 un sf\u00e2nt t\u00e2n\u0103r, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un stihar diaconesc. \u00cen m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 poart\u0103 un sul de h\u00e2rtie desf\u0103\u0219urat, pe care este \u00eenscris textul condacului \u00een cinstea N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu care se c\u00e2nt\u0103 la Na\u0219terea Domnului (Fecioara ast\u0103zi&#8230;). Acesta este Sf. Roman Melodul, cunoscutul imnograf a c\u0103rui pomenire se face \u00een aceea\u0219i zi, pe 1\/14 octombrie. Acesta este \u00eenso\u021bit de corul Bisericii \u0219i al\u0103turi de el se g\u0103sesc \u0219i \u00eemp\u0103ratul Leon \u00cen\u021beleptul, \u00eempreun\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0103teasa \u0219i patriarhul Constantinopolului. Este posibil ca icoana Sf\u00e2ntului Acoper\u0103m\u00e2nt, care apare relativ t\u00e2rziu \u00een iconografia ortodox\u0103. s\u0103 fie influen\u021bat\u0103 de reprezentarea occidental\u0103 a Maicii Domnului \u2013 Maica Milostivirii (Mater Misericordiae), foarte popular\u0103 \u00een secolele XIII-XVI \u00een Occidentul cre\u0219tin.<\/p>\n<p><em>Sursa: www.teologie.md<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p class=\"qtranxs-available-languages-message qtranxs-available-languages-message-en\">Sorry, this entry is only available in <a href=\"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5045\" class=\"qtranxs-available-language-link qtranxs-available-language-link-ro\" title=\"Rom\u00e2n\u0103\">Rom\u00e2n\u0103<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1,11,5],"tags":[],"class_list":["post-5045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi","category-noutati","category-stiri"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-1jn","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5045"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5054,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5045\/revisions\/5054"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}