\u201cCu c\u00e2t oamenii se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 mai mult de via\u0163a cea simpl\u0103, fireasc\u0103 \u015fi \u00eenainteaz\u0103 spre lux, cu at\u00e2t cre\u015fte \u015fi nelini\u015ftea din ei. \u015ei cu c\u00e2t se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 mai mult de Dumnezeu, este firesc s\u0103 nu afle nic\u0103ieri odihna. De aceea umbl\u0103 nelini\u015fti\u0163i chiar \u015fi \u00eemprejurul lumii \u2013 precum cureaua ma\u015finii \u00eemprejurul ro\u0163ii nebune \u2013 pentru c\u0103 \u00een toat\u0103 planeta noastr\u0103 nu \u00eencape multa lor lini\u015fte. Din traiul cel bun lumesc, din fericirea lumeasc\u0103 iese stresul lumesc. Educa\u0163ia exterioar\u0103 cu stres duce \u00een fiecare zi sute de oameni (chiar \u015fi copii mici) la psihanalize \u015fi la psihiatri \u015fi construie\u015fte mereu spitale de boli psihice \u015fi instruie\u015fte psihiatrii, dintre care mul\u0163i nici \u00een Dumnezeu nu cred, nici existen\u0163a sufletului nu o primesc. Prin urmare, cum este cu putin\u0163\u0103 ca ace\u015fti oameni s\u0103 ajute suflete, c\u00e2nd ei \u00een\u015fi\u015fi sunt plini de nelini\u015fte? Cum este cu putin\u0163\u0103 ca omul s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie cu adev\u0103rat, dac\u0103 nu crede \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een via\u0163a cea adev\u0103rat\u0103, cea de dup\u0103 moarte, cea ve\u015fnic\u0103? C\u00e2nd omul prinde sensul cel mai ad\u00e2nc al vie\u0163ii celei adev\u0103rate, i se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 toat\u0103 nelini\u015ftea \u015fi-i vine m\u00e2ng\u00e2ierea dumnezeiasc\u0103, \u015fi astfel se vindec\u0103. Dac\u0103 ar fi mers cineva la spitalul sau cabinetul de boli psihice \u015fi le-ar fi citit bolnavilor pe Avva Isaac, s-ar fi f\u0103cut bine to\u0163i cei ce ar fi crezut \u00een Dumnezeu, pentru c\u0103 ar fi cunoscut sensul cel mai ad\u00e2nc al vie\u0163ii.<\/p>\n
Oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103 cu calmante sau cu teorii yoga, \u015fi nu vor adev\u0103rata lini\u015fte, care vine atunci c\u00e2nd se smere\u015fte omul \u015fi care aduce m\u00e2ng\u00e2ierea dumnezeiasc\u0103 \u00eenl\u0103untrul lor. \u015ei turi\u015ftii care vin din \u0163\u0103ri str\u0103ine \u015fi umbl\u0103 pe drumuri, prin soare, c\u0103ldur\u0103, praf, prin at\u00e2ta z\u0103pu\u015feal\u0103, g\u00e2nde\u015fte-te c\u00e2t sufer\u0103! Ce sil\u0103, ce ap\u0103sare sufleteasc\u0103 au, de ajung s\u0103 socoat\u0103 destindere aceast\u0103 chinuial\u0103 exterioar\u0103! C\u00e2t sunt de izgoni\u0163i de ei \u00een\u015fi\u015fi, de ajung s\u0103 socoat\u0103 aceast\u0103 chinuial\u0103 drept odihn\u0103!<\/p>\n
C\u00e2nd vedem un om cu o nelini\u015fte mare, cu m\u00e2hnire \u015fi sup\u0103rare, de\u015fi le are pe toate \u2013 nu-i lipse\u015fte nimic \u2013 atunci s\u0103 \u015ftim c\u0103-i lipse\u015fte Dumnezeu. \u00cen cele din urm\u0103, oamenii sunt chinui\u0163i \u015fi de bog\u0103\u0163ie, pentru c\u0103 bunurile lume\u015fti nu-i \u00eemplinesc suflete\u015fte; sufer\u0103 de un chin \u00eendoit. Cunosc oameni boga\u0163i care au de toate \u015fi nu au copii, \u015fi tot se chinuiesc. Se plictisesc de somn, se plictisesc de plimb\u0103ri, sunt chinui\u0163i de toate. \u201c\u00cen regul\u0103\u201d, \u00eei zic unuia, \u201cdac\u0103 ai timp liber, f\u0103-\u0163i cele duhovnice\u015fti. Cite\u015fte un Ceas, cite\u015fte pu\u0163in din Evanghelie\u201d. \u201cNu pot\u201d, \u00eemi spune. \u201cF\u0103 un bine, du-te la un spital \u015fi m\u00e2ng\u00e2ie un bolnav\u201d. \u201cCum s\u0103 merg p\u00e2n\u0103 acolo?, \u00eemi r\u0103spunde. \u201c\u015ei de ce s\u0103 fac aceasta?\u201d. \u201cDu-te \u015fi ajut\u0103 vreun s\u0103rac de prin vecini\u201d. \u201cNu, nu m\u0103 mul\u0163ume\u015fte nici aceasta\u201d, spune. S\u0103 aib\u0103 timp liber, s\u0103 aib\u0103 o gr\u0103mada de case, s\u0103 aib\u0103 toate bun\u0103t\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 se chinuiasc\u0103! \u015eti\u0163i c\u00e2\u0163i astfel de oameni exist\u0103? \u015ei se chinuiesc p\u00e2n\u0103 ce li se str\u00e2mb\u0103 mintea? \u00cenfrico\u015f\u0103tor! \u015ei dac\u0103 nici nu lucreaz\u0103, ci \u00ee\u015fi trag veniturile numai din averile lor, atunci sunt cei mai chinui\u0163i oameni. Dac\u0103 ar avea cel pu\u0163in un serviciu, ar fi mai bine.<\/p>\n
Via\u0163a de ast\u0103zi e alerg\u0103tur\u0103, este un iad<\/strong><\/p>\n Oamenii se gr\u0103besc \u015fi alearg\u0103 mereu. La ora cutare trebuie s\u0103 se afle aici, la cealalt\u0103 acolo, \u015fi a\u015fa mai departe. \u015ei ca s\u0103 nu uite ce au de f\u0103cut, \u015fi le noteaz\u0103 pe toate. Cu at\u00e2ta alerg\u0103tura, tot este bine ca \u00ee\u015fi mai amintesc cum \u00eei cheam\u0103\u2026 Nici pe ei \u00een\u015fi\u015fi nu se cunosc. Dar cum s\u0103 se cunoasc\u0103? Se poate s\u0103 te oglinde\u015fti \u00een ap\u0103 tulbure? Dumnezeu s\u0103 m\u0103 ierte, dar lumea a ajuns un adev\u0103rat spital de nebuni. Oamenii nu se g\u00e2ndesc la cealalt\u0103 via\u0163\u0103, ci cer numai aici mai multe bunuri materiale. De aceea nu afl\u0103 lini\u015fte \u015fi alearg\u0103 mereu.<\/p>\n Bine c\u0103 exist\u0103 via\u0163a de dincolo. Dac\u0103 oamenii ar fi tr\u0103it ve\u015fnic \u00een via\u0163a aceasta, nu ar fi existat un iad mai mare, dat fiind felul \u00een care \u015fi-au f\u0103cut ei via\u0163a. Cu nelini\u015ftea asta de acum, dac\u0103 ar fi tr\u0103it 800-900 de ani, ca \u00een vremea lui Noe, ar fi tr\u0103it un mare iad. \u201cZilele anilor no\u015ftri \u015faptezeci de ani, iar de vor fi \u00een putere, optzeci de ani; \u015fi ce este mai mult dec\u00e2t ace\u015ftia, osteneala \u015fi durere.\u201d (Ps.89, 10-11). \u015eaptezeci de ani sunt de ajuns ca oamenii s\u0103-\u015fi c\u0103p\u0103tuiasc\u0103 copiii.<\/p>\n \u00centr-o zi a trecut pe la coliba mea un medic care tr\u0103ie\u015fte \u00een America \u015fi mi-a spus despre via\u0163a de acolo. Lucreaz\u0103 toat\u0103 ziua. Fiecare membru al familiei trebuie s\u0103 aib\u0103 ma\u015fina sa. Apoi acas\u0103, pentru ca fiecare s\u0103 se mi\u015fte liber, trebuie s\u0103 aib\u0103 patru televizoare. Lucreaz\u0103 \u015fi se ostenesc ca s\u0103 scoat\u0103 bani mul\u0163i, ca sa spun\u0103 c\u0103 sunt aranja\u0163i \u015fi ferici\u0163i. Dar ce leg\u0103tur\u0103 au toate astea cu fericirea? O astfel de via\u0163\u0103 plin\u0103 de nelini\u015fte \u015fi \u00eentr-o ne\u00eencetat\u0103 alerg\u0103tur\u0103 (dup\u0103 bani) nu \u00eenseamn\u0103 fericirea, ci este un iad. Ce s\u0103 faci cu via\u0163a \u00eentr-un astfel de stres? Dac\u0103 ar fi trebuit ca \u00eentreaga lume s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o astfel de via\u0163\u0103, eu nu a\u015f fi voit-o. Dac\u0103 Dumnezeu le-ar fi zis acestor oameni: \u201cNu v\u0103 pedepsesc pentru via\u0163a ce o tr\u0103i\u0163i, \u00eens\u0103 v\u0103 voi l\u0103sa s\u0103 tr\u0103i\u0163i ve\u015fnic \u00een acest fel\u201d, asta pentru mine ar fi fost un mare iad.<\/p>\n De aceea, mul\u0163i oameni nu pot r\u0103bda s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een astfel de condi\u0163ii \u015fi ies afar\u0103 \u00een aer liber, f\u0103r\u0103 direc\u0163ie \u015fi scop. Se adun\u0103 \u00een grupuri \u015fi merg \u00een afara ora\u015felor, \u00een mijlocul naturii, unii ca s\u0103 fac\u0103 gimnastic\u0103, iar al\u0163ii pentru altceva. Mi s-a spus despre unii c\u0103 ies \u00een aer liber \u015fi alearg\u0103, ori se suie pe mun\u0163i p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea de 6000 de metri. \u00ce\u015fi \u0163in r\u0103suflarea, apoi o las\u0103, \u015fi iar\u0103\u015fi inspir\u0103 ad\u00e2nc\u2026 Lucruri de nimic. Aceasta arat\u0103 c\u0103 inima lor este strivit\u0103 de nelini\u015fte \u015fi caut\u0103 o ie\u015fire. Am spus unuia dintre ace\u015ftia: \u201cVoi s\u0103pa\u0163i o groap\u0103, o m\u0103ri\u0163i, v\u0103 minuna\u0163i de groapa ce a\u0163i f\u0103cut-o \u015fi\u2026 s\u0103ri\u0163i \u00een ea, pr\u0103v\u0103lindu-v\u0103 \u00een jos, \u00een timp ce noi [cre\u015ftinii] s\u0103p\u0103m groapa, dar afl\u0103m metale pre\u0163ioase. Nevoin\u0163a noastr\u0103 are rost, fiindc\u0103 se face pentru ceva mai \u00eenalt.\u201c<\/p>\n Simplifica\u0163i-v\u0103 via\u0163a!<\/strong><\/p>\n Mirenii spun: \u201cFerici\u0163i sunt cei care tr\u0103iesc \u00een palate \u015fi au toate \u00eenlesnirile\u201d. Dar \u00eens\u0103 ferici\u0163i sunt cei care au izbutit s\u0103-\u015fi simplifice via\u0163a \u015fi s-au eliberat din la\u0163ul acestui progres lumesc al multelor \u00eenlesniri, sau mai degrab\u0103 al multelor greut\u0103\u0163i, \u015fi au sc\u0103pat de acest stres \u00eenfrico\u015f\u0103tor al vremii noastre de azi. Dac\u0103 omul nu \u00ee\u015fi simplific\u0103 via\u0163a, se chinuie\u015fte, \u00een timp ce simplific\u00e2nd-o nu va avea acest stres.<\/p>\n Odat\u0103, la Sinai un german i-a spus unui copil de beduin, care era foarte de\u015ftept: \u201cTu e\u015fti de\u015ftept, po\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a carte\u201d. \u201c\u015ei dup\u0103 aceea?\u201d, \u00eel \u00eentreb\u0103 copilul. \u201cDup\u0103 aceea o s\u0103 devii mecanic\u201d. \u201c\u015ei dup\u0103 aceea?\u201d. \u201cDup\u0103 aceea i\u0163i vei deschide un atelier de reparat ma\u015fini\u201d. \u201c\u015ei dup\u0103 aceea?\u201d. \u201cDup\u0103 aceea o s\u0103-l m\u0103re\u015fti\u201d. \u201cSi dup\u0103 aceea?\u201d. \u201cDup\u0103 aceea vei lua \u015fi pe al\u0163ii s\u0103 lucreze \u015fi vei avea mult personal\u201d. \u201cAdic\u0103, ii spune, s\u0103 am eu durere de cap, apoi s\u0103 dau \u015fi altuia durere de cap, \u015fi dup\u0103 aceea altuia? Nu este mai bine acum, c\u00e2nd nu am nicio durere de cap?\u201d Cea mai mare durere de cap vine din g\u00e2ndurile acestea: \u201cS\u0103 facem aceasta, s\u0103 facem cealalt\u0103\u201d. Dac\u0103 g\u00e2ndurile ar fi duhovnice\u015fti, cel ce le are ar sim\u0163i m\u00e2ng\u00e2iere duhovniceasc\u0103 \u015fi nu ar avea durere de cap.<\/p>\n \u00cenc\u0103 \u015fi la mireni insist mult asupra simplit\u0103\u0163ii, pentru ca multe din cele ce se fac nu sunt de trebuin\u0163\u0103 \u015fi \u00eei m\u0103n\u00e2nc\u0103 stresul. Le vorbesc de cump\u0103tare \u015fi nevoin\u0163\u0103. Strig mereu: \u201cSimplifica\u0163i-v\u0103 via\u0163a, \u015fi stresul va fugi\u201c. Cele mai multe divor\u0163uri de aici pornesc. Oamenii au de f\u0103cut multe treburi, multe lucruri \u015fi astfel se ame\u0163esc. Lucreaz\u0103 am\u00e2ndoi, tata \u015fi mama, \u015fi \u00ee\u015fi las\u0103 copiii de izbeli\u015fte. Osteneal\u0103, nervi \u2013 din probleme mici, scandaluri mari \u2013 apoi, divor\u0163 f\u0103r\u0103 justificare. Acolo ajung. Dar dac\u0103 \u015fi-ar simplifica pu\u0163in viata, ar fi \u015fi odihni\u0163i, \u015fi veseli. Acest stres este o catastrof\u0103.<\/p>\n Odat\u0103 m\u0103 aflam \u00eentr-o cas\u0103 foarte luxoas\u0103. Discut\u00e2nd cu st\u0103p\u00e2nii ei, ace\u015ftia mi-au zis: \u201eNoi tr\u0103im \u00een rai, \u00een timp ce al\u0163i oameni duc lips\u0103\u201d. \u201cTr\u0103i\u0163i \u00een iad\u201d, le spun. \u201cNebune, \u00een noaptea aceasta\u2026\u201d, a spus Dumnezeu bogatului. Dac\u0103 Hristos m-ar \u00eentreba: \u201cUnde vrei s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, \u00eentr-o pu\u015fc\u0103rie sau \u00eentr-o cas\u0103 ca aceasta?\u201d, eu a\u015f r\u0103spunde: \u201c\u00centr-o pu\u015fc\u0103rie \u00eentunecat\u0103\u201d, pentru c\u0103 pu\u015fc\u0103ria m-ar ajuta. Mi-ar aminti de Hristos, de sfin\u0163ii mucenici, mi-ar aminti de pustnicii care au stat \u00een cr\u0103p\u0103turile p\u0103m\u00e2ntului, mi-ar aminti de c\u0103lug\u0103rie. Pu\u015fc\u0103ria ar sem\u0103na pu\u0163in \u015fi cu chilia mea, \u015fi m-a\u015f bucura. Dar casa voastr\u0103 de ce mi-ar aduce aminte \u015fi la ce m-ar ajuta? De aceea pu\u015fc\u0103riile m\u0103 odihnesc mai mult dec\u00e2t un salon lumesc, dar \u015fi dec\u00e2t o chilie frumoas\u0103 a unui monah. De mii de ori a\u015f prefera s\u0103 stau \u00een pu\u015fc\u0103rie, dec\u00e2t \u00eentr-o astfel de cas\u0103.<\/p>\n Odat\u0103, fiind g\u0103zduit \u00een casa unui prieten din Atena, gazda m-a rugat s\u0103 primesc un cre\u015ftin \u00eenainte de a se lumina de ziu\u0103, deoarece \u00een alt\u0103 vreme a zilei acela nu putea. A\u015fadar, acel om a venit bucuros \u015fi sl\u0103vind ne\u00eencetat pe Dumnezeu. Avea mult\u0103 smerenie \u015fi simplitate \u015fi-mi cerea s\u0103 m\u0103 rog pentru familia lui. Fratele acesta era cam pe la 38 de ani \u015fi avea \u015fapte copii. \u00cempreun\u0103 cu familia lui mai st\u0103teau \u015fi cei doi p\u0103rin\u0163i ai s\u0103i; \u00een total unsprezece suflete, care locuiau \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103. \u00cemi spunea cu toat\u0103 simplitatea pe care o avea: \u201cCamera ne \u00eencape numai atunci c\u00e2nd st\u0103m \u00een picioare, dar c\u00e2nd trebuie s\u0103 ne culc\u0103m nu ne mai \u00eencape, este pu\u0163in str\u00e2mt\u0103. Dar, slav\u0103 lui Dumnezeu, acum am f\u0103cut un ad\u0103post pentru buc\u0103t\u0103rie \u015fi am rezolvat-o. P\u0103rinte, noi cel pu\u0163in avem un acoperi\u015f deasupra capului, \u00een timp ce al\u0163ii stau sub cerul liber\u201d. Lucra ca tocilar. Locuia \u00een Atena \u015fi plec\u0103 \u00eenainte de a se lumina de ziu\u0103 ca s\u0103 ajung\u0103 la Pireu, unde lucra. Din pricina statului \u00een picioare \u015fi a multelor drumuri avea varice, care \u00eel deranjau, \u00eens\u0103 multa lui dragoste pentru familie \u00eel f\u0103cea s\u0103 uite durerile \u015fi suferin\u0163ele. Mai ales se prih\u0103nea pe sine mereu \u015fi spunea ca nu are dragoste, pentru c\u0103 nu face fapte bune cum se cuvine unui cre\u015ftin \u015fi l\u0103uda pe femeia sa c\u0103 face fapte bune, pentru c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 copiii \u015fi socrii s\u0103i, de care avea grij\u0103, mergea \u015fi lua lucrurile b\u0103tr\u00e2nilor din vecin\u0103tate, pe care le sp\u0103la; le punea acestora casele \u00een r\u00e2nduial\u0103 \u015fi le f\u0103cea \u015fi c\u00e2te o sup\u0103. Pe fa\u0163a acestui bun cre\u015ftin se putea vedea zugr\u0103vit harul dumnezeiesc. Avea \u00eenl\u0103untrul s\u0103u pe Hristos \u015fi era plin de bucurie, iar camera sa era plin\u0103 de bucurie paradisiac\u0103. \u00cen timp ce aceia care nu au \u00eenl\u0103untrul lor pe Hristos sunt plini de nelini\u015fte. Chiar \u015fi numai doi oameni dintre ace\u015ftia s\u0103 fie, nu \u00eencap nici \u00een unsprezece camere. Pe c\u00e2nd acei unsprezece oameni, care aveau pe Hristos \u00een ei, \u00eenc\u0103peau \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103.<\/p>\n Chiar \u015fi pe unii oameni duhovnice\u015fti \u00eei vezi c\u0103 nu \u00eencap, oric\u00e2t loc ar avea, fiindc\u0103 \u00eenl\u0103untrul lor n-a intrat \u00een \u00eentregime Hristos. Dac\u0103 femeile ce au tr\u0103it \u00een Farasa ar fi v\u0103zut luxul care exista azi, chiar \u015fi \u00een m\u0103n\u0103stiri, ar fi zis: \u201cVa arunca Dumnezeu foc s\u0103 ne ard\u0103! Ne va p\u0103r\u0103si Dumnezeu\u201d. Acelea \u00ee\u015fi f\u0103ceau treburile taca-taca. Dis-de-diminea\u0163\u0103 trebuia s\u0103 scoat\u0103 caprele la p\u0103scut, apoi s\u0103 deretice casa. Dup\u0103 aceea, mergeau la bisericu\u0163ele din \u00eemprejurimi ori se adunau prin pe\u015fteri, unde vreuna, care \u015ftia pu\u0163in\u0103 carte, citea Sinaxarul cu Sf\u00e2ntul zilei. Pe urm\u0103 d\u0103-i la metanii; rosteau apoi \u015fi rug\u0103ciunea: \u201cDoamne Iisuse\u2026\u201d. \u015ei lucrau, \u015fi se osteneau. Femeia trebuia s\u0103 \u015ftie s\u0103 coas\u0103 toate hainele casei. \u015ei pe atunci le cosea cu m\u00e2na. Ma\u015fini de cusut erau pu\u0163ine, \u015fi acelea numai \u00een ora\u015fe; \u00een sate nu existau. \u00cen Farasa exista numai o singur\u0103 ma\u015fin\u0103 de cusut. Coseau \u00eenc\u0103 \u015fi hainele b\u0103rba\u0163ilor lor, care erau mai comode dec\u00e2t cele de ast\u0103zi; iar ciorapii ii \u00eempleteau cu m\u00e2na. Aveau gust, tragere de inim\u0103, \u015fi le mai r\u0103m\u00e2nea \u015fi timp, fiindc\u0103 ele pe toate le f\u0103ceau simple. Femeile din Farasa nu se uitau la am\u0103nunte. Tr\u0103iau bucuria c\u0103lug\u0103riei. \u015ei dac\u0103, de pild\u0103, p\u0103tura nu era bine \u00eentins\u0103 \u015fi at\u00e2rna pu\u0163in \u00eentr-o parte, \u015fi i-ai fi spus: \u201c\u00cendreapt\u0103 p\u0103tura!\u201d, ea \u0163i-ar fi r\u0103spuns: \u201cTe \u00eempiedic\u0103 la rug\u0103ciune?\u201d. Oamenii de ast\u0103zi nu cunosc aceast\u0103 bucurie a c\u0103lug\u0103riei. Ei cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een lips\u0103, ca s\u0103 nu te chinuie\u015fti. Dac\u0103 oamenii ar g\u00e2ndi pu\u0163in mai c\u0103lug\u0103re\u015fte, dac\u0103 ar tr\u0103i mai simplu, ar fi lini\u015fti\u0163i. Acum se chinuiesc, pentru c\u0103 au \u00een sufletul lor nelini\u015fte \u015fi dezn\u0103dejde. \u201cCutare a reu\u015fit \u00een via\u0163\u0103 fiindc\u0103 \u015fi-a f\u0103cut dou\u0103 blocuri de locuin\u0163e sau pentru c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at cinci limbi etc. Iar eu nu am nici un apartament \u015fi nu \u015ftiu nicio limba str\u0103in\u0103. Oh, sunt pierdut!\u201d. Unul are o ma\u015fin\u0103 \u015fi \u00eencepe: \u201cCutare are una mai bun\u0103. S\u0103-mi iau \u015fi eu\u201d. Ia una mai bun\u0103, \u00eens\u0103 tot nu se bucur\u0103 de ea, pentru c\u0103 altul are una \u00eenc\u0103 \u015fi mai bun\u0103. \u015ei ia pe cea \u00eenc\u0103 \u015fi mai bun\u0103, dar dup\u0103 aceasta afl\u0103 c\u0103 unii au avioane personale \u015fi iar se chinuie\u015fte. Nu se mai opresc. \u00cen timp ce unul nu are ma\u015fin\u0103 sl\u0103ve\u015fte pe Dumnezeu \u015fi se bucur\u0103. \u201cSlava lui Dumnezeu, spune, nu-i nimic ca n-am ma\u015fin\u0103. Am \u00een schimb picioare s\u0103n\u0103toase \u015fi pot merge. C\u00e2\u0163i oameni nu sunt cu picioarele t\u0103iate \u015fi nu se pot sluji pe sine, nu pot ie\u015fi la plimbare, ci le trebuie un om s\u0103-i slujeasc\u0103, \u00een timp ce eu am picioarele mele!\u201d. \u015ei un \u015fchiop se bucura c\u00e2nd spune: \u201cAl\u0163ii sunt lipsi\u0163i de am\u00e2ndou\u0103 picioarele!\u201d.<\/p>\n Nemul\u0163umirea \u015fi nesa\u0163iul sunt un r\u0103u mare. Cel robit bunurilor materiale este st\u0103p\u00e2nit mereu de m\u00e2hnire \u015fi de nelini\u015fte, pentru c\u0103 pe de o parte tremur\u0103 ca s\u0103 nu piard\u0103 cele materiale, iar pe de alta parte ca s\u0103 nu i se ia sufletul. \u00centr-o zi a venit un bogat din Atena \u015fi mi-a spus: \u201cP\u0103rinte, am pierdut leg\u0103tura cu fiii mei; mi-am pierdut copiii!\u201d. \u201cC\u00e2\u0163i copii ai?\u201d, \u00eel \u00eentreb. \u201cDoi\u201d, \u00eemi r\u0103spunde. \u201cI-am crescut cu lapte de pas\u0103re. Tot ce au vrut au avut! Chiar \u015fi ma\u015fin\u0103 le-am luat.\u201d Din discu\u0163ie reie\u015fea c\u0103 \u015fi el avea ma\u015fina lui, \u015fi femeia sa pe a ei, \u015fi copiii lui pe a lor. \u201cBinecuv\u00e2ntatu-le, i-am spus, tu \u00een loc s\u0103-\u0163i mic\u015forezi problemele, le-ai m\u0103rit. Acum ai nevoie de un garaj mare pentru ma\u015fini, de un mecanic pe care s\u0103-l pl\u0103te\u015fti de patru ori mai mult ca s\u0103 le repare, ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103 v\u0103 primejdui\u0163i to\u0163i patru \u00een fiecare clip\u0103 s\u0103 muri\u0163i. \u00cen timp ce dac\u0103 \u0163i-ai fi simplificat via\u0163a, familia \u0163i-ar fi fost unit\u0103, v-a\u0163i fi \u00een\u0163eles unul pe altul \u015fi nu ai fi avut aceste probleme. Nu sunt vinova\u0163i copiii t\u0103i, tu e\u015fti vinovat c\u0103 nu te-ai \u00eengrijit s\u0103 le dai alt\u0103 educa\u0163ie\u201d. O familie, patru ma\u015fini, un garaj, un mecanic etc.! Ce are dac\u0103 merge unul mai t\u00e2rziu? Toate aceste \u00eenlesniri nasc greut\u0103\u0163i.<\/p>\n Alt\u0103 dat\u0103 a venit un alt familist la coliba mea \u2013 familia lui era alc\u0103tuit\u0103 din cinci persoane \u2013 \u015fi mi-a zis: \u201cP\u0103rinte, avem o ma\u015fin\u0103 \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103-mi iau alte dou\u0103. Ne vor ajuta\u201d. \u201cDar te-ai g\u00e2ndit c\u00e2t v\u0103 vor \u00eengreuia? l-am \u00eentrebat. Pe aceea pe care o ai o pui acolo, \u00eentr-o gaur\u0103, pe toate trei unde le vei pune? \u00ce\u0163i va trebui un garaj \u015fi o magazie pentru carburan\u0163i. Ve\u0163i trece prin trei primejdii. Mai bine sa ave\u0163i una \u015fi s\u0103 v\u0103 limita\u0163i ie\u015firile. Ve\u0163i avea atunci timp s\u0103 v\u0103 vede\u0163i \u015fi de copii. Ve\u0163i avea \u015fi lini\u015fte. Simplificarea este totul\u201d. \u201cNu m-am g\u00e2ndit la aceasta\u201d, \u00eemi zice.<\/p>\n C\u00e2nd eram mici f\u0103ceam dintr-un mosor o juc\u0103rie minunat\u0103, \u015fi ne bucuram de ea. Copiii mici se bucur\u0103 de o ma\u015finu\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t oricare din p\u0103rin\u0163ii lor, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 un Mercedes. Dac\u0103 \u00eentrebi o feti\u0163\u0103: \u201cCe vrei, o p\u0103pu\u015f\u0103 sau un bloc de locuin\u0163e?\u201d, vei vedea ca \u00ee\u0163i r\u0103spunde: \u201cO p\u0103pu\u015f\u0103\u201d. A\u015fadar, copiii mici cunosc de\u015fert\u0103ciunea lumii. \u2013 P\u0103rinte, ce ajuta mai mult pentru ca cineva s\u0103 cunoasc\u0103 aceast\u0103 bucurie a cump\u0103t\u0103rii? \u2013 S\u0103 prind\u0103 sensul cel mai ad\u00e2nc al vie\u0163ii. \u201cC\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u2026\u201d. De aici porne\u015fte simplitatea \u015fi orice \u00eenfruntare corect\u0103 a lucrurilor\u201d.<\/p>\n Sursa: Cuviosul Paisie Aghioritul, \u201cCu durere si cu dragoste pentru omul contemporan\u201d, Editura Evanghelismos, 2003 via Sfantul Munte Athos<\/a>.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"