{"id":6055,"date":"2015-10-16T20:17:15","date_gmt":"2015-10-16T18:17:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=6055"},"modified":"2015-10-16T20:18:56","modified_gmt":"2015-10-16T18:18:56","slug":"mila-si-iertare-discutate-la-conferinta-teologica-din-bose-italia","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/mila-si-iertare-discutate-la-conferinta-teologica-din-bose-italia\/","title":{"rendered":"Mil\u0103 \u015fi iertare – discutate la Conferin\u0163a teologic\u0103 din Bose (Italia)"},"content":{"rendered":"

Rapoarte de sintez\u0103 ale conferin\u0163ei teologice din Bose<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada 9 \u2013 12 septembrie, \u00een m\u0103n\u0103stirea Bose din Italia, a avut loc cea dea XXIII-a Conferin\u0163\u0103 teologic\u0103 interna\u0163ional\u0103 cu tema: \u00abMil\u0103 \u015fi ieratare\u00bb.<\/strong> La conferint\u0103 s-au adunat reprezentan\u0163ii Bisericilor Ortodoxe Surori, Bisericii Romano-Catolice, Bisericilor Ortodoxe Orientale, Bisericii Anglicane \u015fi denomina\u0163iunilor protestante.Tradi\u0163ional, la lucr\u0103rile conferin\u0163ei au participat teologi \u015fi savan\u0163i din diverse institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent \u015fi centre de cercetare a Univerist\u0103\u0163ilor ortodoxe, catolice \u015fi protestante. Mai mult de 250 de participan\u0163iau venit din 33 de \u0163\u0103ri ale lumii. Rapoartele prezentate au fost traduse simultan \u00een 4 limbi: engleza, italiana, greaca \u015fi rusa.
\nMai jos, vreau s\u0103 redau cele mai interesante, dup\u0103 p\u0103rerea mea, g\u00eenduri \u015fi epxrim\u0103ri audiate la conferin\u0163\u0103.<\/p>\n

Enzo Bianch<\/strong>i, stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 din Bose, i-a salutat c\u0103lduros pe to\u0163i participan\u0163ii \u015fi oaspe\u0163i, subliniind c\u0103 aceast\u0103 conferin\u0163\u0103 e o mic\u0103 \u00eencercare de punere \u00een fapt\u0103 a milei \u015fi iert\u0103rii.<\/p>\n

Apoi a sunat mesajul de felicitare a Preafericitului patriarh al ConstantinopoluluiBartolomeu<\/strong>. \u00cen acest mesaj Patriarhul a subliniat c\u0103 mila, iertarea \u015fi r\u0103bdarea sunt virtu\u0163ile cre\u015ftine de baz\u0103. Dac\u0103 \u00een via\u0163\u0103 trebuie s\u0103 concur\u0103m cu aproapele, atunci motiva\u0163ia principal\u0103 ar trebui s\u0103 fie concuren\u0163a \u00een virtu\u0163i. De asemenea, el a subliniat c\u0103 compasiunea este un remediu de vindecare pentru egoism, iar grija fa\u0163\u0103 de aproapele \u015fi umanitatea \u2013 temelia vie\u0163ii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00cen numele Preafericitul Patriarh al Moscovei \u015fi al \u00centregii Rusii Kirill<\/strong>, mesajul de salut al participan\u0163ilor la simpozion a fost scris de Mitropolitul Ilarion (Alfeev) de Volokolamsk \u015fi citit de episcopul Mitrofan (Badanin).Mitropolitul se \u00eentreab\u0103: \u201e\u00centotdeauna oare \u201ecoroana crea\u0163iei\u201d se afl\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea voca\u0163iei sale?\u201dR\u0103spunz\u00eend la aceast\u0103 \u00eentrebare el reflect\u0103 asupra cuvintelor apostolului Pavel despre faptul c\u0103 \u201ef\u0103ptura a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu\u201d, pentru c\u0103 \u201etoat\u0103 f\u0103ptura \u00eempreun\u0103 suspin\u0103 \u015fi \u00eempreun\u0103 are dureri p\u00e2n\u0103 acum, \u015fi nu numai ea, dar \u015fi noi \u00eensu\u015fi…\u201d (Rom.8;19, 22-23).Mitropolitul, actualiz\u00eendpostulatele apostolice, scrie: \u201eAst\u0103zi noi suntem martorii unor probleme \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale \u015fi publice. Omenirea trebuie s\u0103 realizeze c\u0103 r\u0103nile produse de ur\u0103 \u015fi du\u015fm\u0103nie, pot fi vindecate doar prin mil\u0103 \u015fi iertare reciproc\u0103, \u00een numele p\u0103cii, p\u0103str\u0103rii vie\u0163ii\u015fi m\u00e2ntuirea genera\u0163iilor viitoare\u201d. Ca exemplu \u00een acest sens a fost prezentat\u0103 calea vie\u0163ii marelui cneaz din Kiev, Sf\u00eentul Vladimir, m\u0103rc\u00e2nd anul acesta milinarul adormirii lui.<\/p>\n

Walter Kasper<\/strong>,ex-pre\u015fedintele Consiliului Papal pentru unitatea cre\u015ftin\u0103, \u00een raportul s\u0103u a abordat subiectul milei Domnului, manifestat\u0103 \u00een Vechiul \u015fi Noul Testament. Legea Vechiului Testament oprea r\u0103sp\u00eendirea violen\u0163ei, \u00eens\u0103, ea era criticat\u0103 deja de prooroci \u015fi psalmi\u015fti,care chemau poporul ales la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi iertare. Dreptatea d\u0103 \u00eencredere, dar este insuficient\u0103 pentru m\u00eentuire.
\nManifestarea milei Domnului o vedem \u00een chemarea lui Moise la slujire la \u201eRugul cel nears\u201d.Unul din participan\u0163ii la conferin\u0163\u0103, un c\u0103lug\u0103r benedictian, a observat c\u0103, \u00eenc\u0103 mai \u00eenainte Domnul \u015fi-a manifestat mila Sa, sco\u0163\u00eendu-l pe Lot \u015fi pe fiicele sale din ora\u015fele pline de p\u0103cate Sodoma \u015fi Gomora. \u00cen a\u015fa mod, afl\u0103m c\u0103 mila este oglinda Dumnezeirii. La Domnul inima este deschis\u0103 fa\u0163\u0103 de cei suferinzi; confrunt\u0103 r\u0103ul prin bine..<\/p>\n

\u00cen Noul Testament este stabilit\u0103 o nou\u0103 ordine a rela\u0163iilor interumane. Despre mil\u0103 citim \u00een pilda despre Fiul r\u0103t\u0103cit, pe care ar fi mai bine s\u0103 o numim pilda despre \u201eTat\u0103l milostiv\u201d.<\/p>\n

\u201eMila este comparat\u0103 cu minunea \u00eenvierii\u201d. O minunat\u0103 ilustrare la aceste expuneri \u2013 pilda despre \u201eSamarineanul milostiv\u201d.<\/p>\n

\u00centrebare: Cum se manifest\u0103 libertatea \u015fi responsabilitatea omului? R\u0103spuns: Ele se manifest\u0103 \u00een calea dep\u0103\u015firii p\u0103catului \u015fi a poc\u0103in\u0163ei permanente.
\nActualizarea \u015fi rena\u015fterea pot fi analizate \u00eenc\u0103 ca o revolu\u0163ie a \u00eemp\u0103c\u0103rii \u015fi iert\u0103rii.
\nCum s\u0103 \u00een\u0163elegem leg\u0103tura \u00eentre mil\u0103 \u015fi dreptate?
\nMila \u2013 este fidelitatea, identitatea lui Dumnezeu. Biserica \u2013 e casa milei. \u00cen adev\u0103rul Dumnezeiesc dreptatea se manifest\u0103 prin mila Domnului.<\/p>\n

Mitropolitul Kallistos Ware<\/strong> (Patriarhia Constantinopolului) s-a oprit la explicarea Rug\u0103ciunii Tat\u0103l Nostru \u015fi leg\u0103tura ei cu mila. \u00cen aceast\u0103 rug\u0103ciune noi d\u0103m ordine lui Dumnezeu: \u201d\u015fi ne iart\u0103 nou\u0103 gre\u015falele noastre, precum \u015fi noi iert\u0103m gre\u015fi\u0163ilor no\u015ftri\u201d. Dumnezeu ca \u015fi cum for\u0163at ne iart\u0103, urm\u00eend exemplul nostru de iertare \u015fi \u00eemp\u0103care cu aproapele. Adic\u0103 \u00een aceast\u0103 iertare Dumnezeu ne imit\u0103 pe noi. \u00cen continuare el a vorbit despre faptul c\u0103 iertarea este un dar nemeritat de la Dumnezeu. Nu Dumnezeu ne r\u0103cump\u0103r\u0103 din iertare, noi singuri pe noi-\u00een\u015fine ne aducem \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, la comunicarea \u015fi promisiunea Sa.<\/p>\n

Episcopul Kallistos a subliniat caracterul universal al rug\u0103ciunii Domnului. Cu cuvintele \u201dTat\u0103l nostru\u201d cuprindem toat\u0103 umanitatea. Vedem aici solidaritatea mistic\u0103 cu to\u0163i care tr\u0103iesc \u00een univers. Cer\u00eend iertarea p\u0103catelor sale, noi vorbim de asemenea la plural c\u0103 avem \u00een vedere rug\u0103mintea \u015fi rug\u0103ciunea despre to\u0163i. De aici rezult\u0103 c\u0103 \u015fi s\u0103 judec\u0103m pe aproapele nu putem, deoarece judec\u00eendu-l pe aproapele, ne judec\u0103m pe noi \u00een\u015fine. Dinamica iert\u0103rii este social\u0103. F\u0103r\u0103 iertare nu este cre\u015ftinism.
\n\u00cen urm\u0103torul raport a fost expus un g\u00eend extraordinar, c\u0103 dreptatea \u2013 este minimum, pe care trebuie s\u0103-l d\u0103m aproapelui, iar mila \u2013 maximum.<\/p>\n

P\u0103rintele Eugen Pentiuc<\/strong>,profesor al Vechiului Testament \u015fi al limbii ebraice la Universitatea Brooklyn (SUA), a vorbit despre iertare \u015fi \u00eemp\u0103care \u00een baza exemplului \u2013\u201eIosif \u015fi fra\u0163ii s\u0103i\u201d. La \u00eenceputul raportului, el a abordat textul c\u0103r\u0163ii Geneza, unde se vorbe\u015fte despre adresarea Domnuluic\u0103tre Cain: \u201eAtunci a zis Domnul Dumnezeu c\u0103tre Cain: \u00ab\u00a0Pentru ce te-ai \u00eentristat \u015fi pentru ce s-a posomor\u00e2t fa\u021ba ta?C\u00e2nd faci bine, oare nu-\u0163i este fa\u0163a senin\u0103? Iar de nu faci bine, p\u0103catul bate la u\u015f\u0103 \u015fi caut\u0103 s\u0103 te t\u00e2rasc\u0103, dar tu biruie\u015fte-l!\u201d (Gen. 4:6,7).Adic\u0103 mila Domnului este ca un semn preventiv: ea dore\u015fte s\u0103-l opreasc\u0103 pe om. Toate darurilebune Dumnezeu le trimite pentru ca omul, primindu-le, gust\u00eendu-le, s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 ac\u0163iuni de caritate \u015fi milostenie.<\/p>\n

Deosebit de clar este exprimat\u0103 iertarea \u015fi mila \u00een istoria lui Iosif.\u00centoarcerea la fratele s-a produs prin schimbarea con\u015ftiin\u0163ei, prin con\u015ftientizarea vinei sale. \u00cen a\u015fa mod, poc\u0103in\u0163a \u2013 este nu at\u00eet sentiment, c\u00eet o ac\u0163iune. Trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la originile gre\u015felilor noastre, pentru a ne schimba con\u015ftiin\u0163a. Dreptatea se revolt\u0103, dar mila domne\u015fte.<\/p>\n

Egumen Arsenii Sokolov<\/strong>, pre\u015fedintele Patriarhiei Moscovei \u015fi a \u00eentregii Rusii pe l\u00eeng\u0103 Patriarhul Antiohiei \u015fi a \u00eentregului Orient, a abordat trei pilde din Noul Testament: despre Fiul r\u0103t\u0103cit, despre Drahma \u015fi despre Oaia pierdut\u0103.Tr\u0103s\u0103tura specific\u0103 tuturor celor trei pilde este bucuria. Bucuria reg\u0103sirii fiului, a drahmei \u015fi a oii. Agapa fr\u0103\u0163easc\u0103 la care sunt invita\u0163i prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii este m\u0103rturie a apropierii unul de altul \u015fi de tat\u0103l.<\/p>\n

Dimitros Moschos<\/strong>, teolog grec, istoric al Bisericii, profesor la Universitatea din Atena, a reprezent raportul: \u201dMila \u00een via\u0163a\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cuviosului Pahomie cel Mare\u201d. Analiz\u00eend epoca fond\u0103rii c\u0103lug\u0103riei, c\u00eend majoritatea c\u0103lug\u0103rilor erau de provenien\u0163\u0103 iudeo-cre\u015ftin\u0103, raportorul s-a oprit la epoca cuviosului Pahomie cel Mare. Pahomie, c\u0103lug\u0103r egiptean, originar din Teba,se consider\u0103 pe drept fondatorul monahismului kinovit. Primind \u00een\u015ftiin\u0163are de la \u00eenger, Pahomie a organizat o re\u0163ea de m\u0103n\u0103stiri \u00een pustia Egiptean\u0103. La sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii sale comunitatea din Tabenna num\u0103ra mai mult de 50 000 de c\u0103lug\u0103ri de ambele genuri, grupate \u00een 9 comunit\u0103\u0163i de b\u0103rba\u0163i \u015fi 2 de femei. Comunit\u0103\u0163ile erau multina\u0163ionale: cop\u0163i, greci, romani. Este interesant de remarcat c\u0103 la s\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelui printre fr\u0103\u0163ii este pomenit\u0103 Jertfa pe Cruce a M\u00eentuitorului, de aceea c\u0103lug\u0103rii chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 zi nu m\u00eencau nici m\u00eencare de post, ci numai p\u00eeine \u015fi sare, pres\u0103rat\u0103 cu cenu\u015f\u0103.\u201eCum pot eu s\u0103 m\u0103n\u00eenc cu ulei, dac\u0103 Hristos \u00een aceast\u0103 zi \u015fi-a dat via\u0163a pentru mine?\u201d\u2013 se \u00eentreba cuviosul Palamon,\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lui Pahomie \u00een ascez\u0103 \u015fi \u00een vertu\u021biduhovnice\u0219ti.To\u0163i \u00eempreun\u0103 c\u0103lug\u0103rii se adunau de dou\u0103 ori pe an: la Pa\u015fti \u015fi \u00een august. C\u0103lug\u0103rii m\u0103n\u0103stirilor lui Pahomie la sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii trebuiau s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru via\u0163a tr\u0103it\u0103.
\nCuviosul Pahomie a l\u0103sat numeroase instruc\u0163iuni\u015fi pove\u0163e. Unele din ele sunt deosebit de pre\u0163ioase. \u201eVoia Domnului \u2013 e s\u0103 slujim oamenilor prin mil\u0103\u201d. Dumnezeu de asemenea prin \u00eenger a descoperit lui Pahomie cuvinte divine \u201eCere mil\u0103: totul const\u0103 \u00een Mila Mea\u201d. \u201eMila prin jerfa pe cruce se d\u0103ruie\u015fte\u201d. Principalele virtu\u0163i la Pahomieerau considerate lipsa l\u0103comiei \u015fi neiubirea de argin\u0163i (bani). C\u0103lug\u0103rii sunt chema\u0163i s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru Noul Sion.<\/p>\n

Alexis Torrance<\/strong>, absolvent a universit\u0103\u0163ii din Oxford, asistent la teologia Bizantine la Universitatea Notre-Dame din Statul Indiana (SUA), a prezentat raportul:\u201ePoc\u0103in\u0163a \u015fi mila printre p\u0103rin\u0163ii din Gaza\u201d.
\n\u00cen acest raport el a subliniat c\u0103 p\u0103rin\u0163ii din Gaza Varsanofie, Ioan \u015fi Dorotei atr\u0103geau aten\u0163ia asupra unei dinamici permanente a poc\u0103in\u0163ei \u015fi a milei Dumnezeie\u015fti. Am putea spune c\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 se descoper\u0103 \u00een aceste dou\u0103 concep\u0163ii. \u00cen acest sens vedem ilustrarea a c\u00eetorva caracteristici, specifice poc\u0103in\u0163ei \u015fi milei la p\u0103rin\u0163ii din Gaza. Mai \u00eent\u00eei de toate, ei puneau accentul pe acel fapt c\u0103 mila apar\u0163ine Domnului, iar nu nou\u0103. Nec\u0103t\u00eend la faptul c\u0103 unii vizitatori cereau s\u0103-i \u00eenve\u0163e mila, Varsanofie \u015fi Ioan aproape permanent r\u0103spundeau c\u0103 izvorul milei este numai \u00een Domnul \u015fi \u00een El Unul. De aceea, dac\u0103 mila apar\u0163ine lui Dumnezeu \u015fi ne este dat\u0103 prin Iisus Hristos, c\u0103p\u0103tarea ei se simte mereu prin unitatea \u00een rug\u0103ciune cu sfin\u0163ii \u015fi poc\u0103in\u0163a a \u00eensu\u015fi omului. Experien\u0163a autentic\u0103 \u201eMilei cele Mari\u201d a Domnului \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u2013 este ceea ce cel mai mult \u00eei intereseaz\u0103 pe p\u0103rin\u0163ii din Gaza, \u015fi numai un suflet smerit \u015fi r\u0103bd\u0103tor o poate cunoa\u015fte.Preocuparea lor pentru o poc\u0103in\u0163\u0103 umil\u0103 \u015fi \u00een aceast fel a g\u0103si mil\u0103, le d\u0103 motiv s\u0103 declare despre falsuri, despre \u201emila diavoleasc\u0103\u201d, care trebuie s\u0103 fie refuzat\u0103.Falsul include comp\u0103timire for\u0163at\u0103 sau fictiv\u0103 \u015fi teoria apocastasului (salv\u0103rii generale).M\u00eentuirea universal\u0103 \u2013 e iluzia care duce la moarte \u015fi distrugere. Acest lucru creaz\u0103 un obstacol \u00een speran\u0163a adev\u0103rat\u0103 de a primi mila Dumnezeiasc\u0103.<\/p>\n

Sebastian Brock<\/strong>, bibleist britanic \u015fi sirolog, unul din cei mai mari speciali\u015fti \u00een sfera limbii siriene, profesor \u00een domeniul cercet\u0103rilor siriene a Universit\u0103\u0163ii din Oxford (\u00een timpul de fa\u0163\u0103 retras), a prezentat raportul \u201eIsaac Sirin: Dreptatea \u015fi mila \u00een Dumnezeu\u201d. Tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 sirian\u0103 a mo\u015ftenit de la iudaism concep\u0163ia balan\u0163ei \u00eentre dou\u0103 indice ale lui Dumnezeu: judecata dreapt\u0103 \u015fi mila. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Isaac Sirin adev\u0103rul \u015fi dragostea \u2013 sunt dou\u0103 aripi care ne ridic\u0103 la Dumnezeu. Isaac Sirin \u00eens\u0103 afirma c\u0103 \u201ea\u015fa cum nisipul nu poate fi comparat cu un morman de aur, a\u015fa \u015fi dreptatea Domnului nu poate fi comparat\u0103 cu compasiunea \u015fi dragostea\u201d. \u00cen a\u015fa mod, examin\u00eend compasiunea \u015fi mila, Isaac Sirin subliniaz\u0103 c\u0103 mila este mai presus dec\u00eet dreptatea. Anume astfel el vedea m\u00eentuirea universal\u0103, exprimat\u0103 \u00een detalii \u00een a doua parte a operii sale literare,tensiunea \u00eentre adev\u0103rul \u015fi dragostea Dumnezeiasc\u0103. Concluzia prezent\u0103rii sale poate fi reformulat\u0103 prin cuvintele: \u201eDumnezeu nu este corect, Dumnezeu este milostiv. Dragostea lui este nef\u0103\u0163arnic\u0103\u201d.<\/p>\n

Vassilios Thermos<\/strong>, preot, absolvent al facult\u0103\u0163ii de medicin\u0103 \u015fi teologice a Universit\u0103\u0163ii din Atena, a prezentat raportul \u201eIertare \u015fi grij\u0103 reciproc\u0103\u201d. \u00cen acest raport p\u0103rintele Vasilos a f\u0103cut o incursiune \u00een psihologie \u015fi psihanaliza iert\u0103rii \u015fi \u00eemp\u0103c\u0103rii. Iertarea e real\u0103 \u015fi are sens atunci c\u00eend este \u00eenso\u0163it\u0103 de grija fa\u0163\u0103 de altcineva, adic\u0103 atunci c\u00eend un altul este perceput ca o personalitate unic\u0103. Ca argumente el aduce at\u00eet contribu\u0163iile psihoanalitice (a lui Donalid Vinnicotte, Otto Kernberg \u015fi a altor cercet\u0103tori), la fel \u015fi expunerile sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i \u015fi patri\u015fti (Ioan Gur\u0103 de Aur, Ioan Sc\u0103rarul, Sofronie Saharov), care descriu tr\u0103s\u0103turile iert\u0103rii adev\u0103rate. Aceasta din urm\u0103 include procese psihologice interne, care dau omului posibilitatea s\u0103 se intereseze de altul, s\u0103-l iubeasc\u0103. Omul trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 propriile gre\u015feli \u015fi dauna produs\u0103 de ele, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 domine dorin\u0163a urm\u0103rii lui Dumnezeu care ne d\u0103 iertarea. \u00cen raportul s\u0103u el face trimitere la exemplele rela\u0163iilor reciproce personale, \u00een care se manifest\u0103 leg\u0103tura \u00eentre iertare \u015fi grija fa\u0163\u0103 de aproapele.
\nEl se \u00eentreab\u0103 despre caracterul adev\u0103rat al iert\u0103rii, deoarece iertarea este vulnerabil\u0103 \u00een fa\u0163a complica\u0163iilor \u015fi provoc\u0103rilor cu caracter social.<\/p>\n

Tipurile iert\u0103rii:<\/span> <\/strong><\/p>\n

1. Iertarea condi\u0163ionat\u0103,<\/strong>
\n 2. Iertarea din comp\u0103timire,<\/strong>
\n 3. Iertarea ca izvor al lini\u015ftii suflete\u015fti,<\/strong>
\n 4. Iertareadin ascultare.<\/strong><\/p>\n

Primele trei tipuri ale iert\u0103rii sunt lume\u015fti \u015fi acceptabile pentru to\u0163i, \u00een schimb cel de-al patrulea tip \u2013 iertarea duhovniceasc\u0103, poate s\u0103 se manifeste doar la omul profund credincios. Ce fel de leg\u0103turi s\u0103 stabilim pentru restabilirea p\u0103cii dintre popoare?
\nDonalid Vinnicot: \u201dCapacitatea de a avea grij\u0103 de cel\u0103lalt se manifest\u0103 la un om educat\u201d.<\/p>\n

Exemplul copilului \u015fi rela\u0163iile lui reciproce cu mama: la \u00eenceput mama este perceput\u0103 ca ceva propriu, care apar\u0163ine numai lui sau dac\u0103 s\u0103 parafraz\u0103m cu spusele omului de \u015ftiin\u0163\u0103: \u201ese manifest\u0103 o fantezie nemiloas\u0103 de utilizare a obiectului\u201d. Apoi se manifest\u0103 rela\u0163iile egale \u015fi reciproce sau \u201eleg\u0103tura reciproc\u0103 cu mama, la fel ca \u015fi cu mediul \u00eenconjur\u0103tor\u201d.<\/p>\n

Capacitatea de a avea grij\u0103 de cel\u0103lalt, de a lua responsabilitaea asupra sa sunt simptomele maturit\u0103\u0163ii \u015fi devenirii personalit\u0103\u0163ii. Incapacitaea de a avea grij\u0103 de cei din jur poate s\u0103 se manifeste prin m\u00eenie \u015fi enervare. Dac\u0103 omul nu con\u015ftientizeaz\u0103 pe aproapele s\u0103u ca \u201emediul \u00eenconjur\u0103tor\u201d, dar numai ca \u201eobiect al necesit\u0103\u0163ilor sale\u201d, el nu va putea s\u0103 construiasc\u0103 corect rela\u0163iile \u00een societate.
\n\u00cen imagina\u0163ia noastr\u0103 \u00eel desen\u0103m pe cel\u0103lalt \u00een culori \u00eenchise, ca noaptea.<\/p>\n

Atacul e ca o chemare la ajutor. \u00cen educa\u0163ie noi nu trebuie s\u0103 reac\u0163ion\u0103m \u00een spiritul r\u0103zbun\u0103rii. Reac\u0163ia r\u0103zbun\u0103rii e condamnat\u0103 la e\u015fec.<\/p>\n

Capacitatea de a ierta \u2013 e manifestarea supremului \u201eEu\u201d.
\nDreptatea lui Dumnezeu nu coincide cu dreptarea omeneasc\u0103.
\nSfin\u0163enia \u015fi mila \u2013 legea, pe care o urm\u0103m \u015fi prin aceast\u0103 lege omul devine fiul lui Dumnezeu,<\/p>\n

\u201eTat\u0103l nostru\u201d \u2013 m\u0103rturia apartenen\u0163ii noastre ca fiu.
\nAdev\u0103rul \u015fi dragostea nu trebuie s\u0103 fie sepate. Ele se hr\u0103nesc reciproc.<\/p>\n

\u00cen unele manuscrise vechi, al\u0103turide adresarea diaconului: \u201eCei chema\u021bi ie\u0219i\u021bi\u201deste \u0219i \u00eendemnul: \u201eCei ce n-a\u021bi iertat ie\u0219i\u021bi\u201d. At\u00eet catehumenii, c\u00eet \u015fi cei care n-au iertat pe aproapele, trebuieau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 biserica \u00eenainte de Liturghia credincio\u015filor.<\/p>\n

Basilio Petra<\/strong>, p\u0103rinte catolic de origine greac\u0103, \u00een raportul s\u0103u despre \u201eMila \u00een c\u0103s\u0103torie. Perspectiva catolic\u0103\u201d, a adresat o \u00eentrebare interesant\u0103: \u201eEste cunoscut c\u0103 moartea fizic\u0103 a unuia dintre so\u0163i este recunoscut\u0103 ca finalitatea c\u0103s\u0103toriei \u015fi posiblitatea pentru cel v\u0103duv s\u0103 fondeze o nou\u0103 familie. \u00cen cazul destr\u0103m\u0103rii c\u0103s\u0103toriei, poate oare Biserica s\u0103 recunoasc\u0103 \u201emoartea\u201d duhovniceasc\u0103 a unei asemenea c\u0103s\u0103torii?\u201d<\/p>\n

Anba Epiphanios<\/strong>, c\u0103lug\u0103r egiptean (copt), a prezentat raportul la tema: \u201eAvva Matei el Miskin: \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul milei\u201d. P\u0103rintele Matei \u00eenv\u0103\u0163a despre iertarea total\u0103, despre primirea aproapelui, diferit de sine, a\u015fa cum este el, despre dragoste, c\u0103 ea este mai presus de adev\u0103r. De asemenea el a adus ca exemplu o \u00eent\u00eemplare din via\u0163a lui Avva Matei. Odat\u0103 la el au venit unii din pelerini \u015fi au \u00eentrebat: \u201eP\u0103rinte, cine mai u\u015for va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cereasc\u0103: ortodoc\u015fii, catolicii sau protestan\u0163ii?\u201d La aceasta avva le-a r\u0103spuns: \u201eNici catolicii, nici protestan\u0163ii, nici ortodoc\u015fii nu vor intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, dar numai f\u0103ptura nou\u0103\u201d. Raportul s\u0103u l-a \u00eenheiat cu cuvintele lui avva Matei: \u201eNu \u00een\u0163eleg particularit\u0103\u0163ile diviz\u0103rii, eu \u015ftiu ce este dragostea\u201d.<\/p>\n

Maximos Vghenopoulos<\/strong>, din 2014 este mitropolit de Silivriisc \u015fi exarh al Traciei, a prezentat raportul cu tema: \u201eIertarea \u00eentre Biserici: Tomos Agapios\u201d. \u00cen raportul s\u0103u el a indicat c\u0103 mi\u015fcarea ecumenic\u0103 \u2013 este posiblitatea de a m\u0103rturisi \u00een fa\u0163a lumii externe despre unitatea cre\u015ftinilor. \u201eTomos Agapios\u201d a pus \u00eenceputul dialogului \u00eentre catolici \u015fi ortodoc\u015fi. Au fost scoase anatemele, din ambele p\u0103r\u0163i. Biserica catolic\u0103 \u015fi ortodox\u0103 au fost numite Biserici, numindu-se \u201eBiserici Surori\u201d. \u00centoarcerea la ecleziologia patristic\u0103; eliminarea prozelitismului, eliminarea primatului; p\u0103strarea ierarhiei \u015fi ordinii \u00een diptice. \u00centrebare: \u00cen ce const\u0103 natura primatului? R\u0103spunsul: a fi primul pe cinste \u015fi \u00een dragoste.<\/p>\n

Christos Yannaras<\/strong>, cunoscut filosof, teolog \u015fi scriitor ortodox grec, a luat parte activ la discu\u0163ii. Iat\u0103 unele dintre expunerile sale: \u201eTrebuie s\u0103 deosebim mila individual\u0103 \u015fi cea colectiv\u0103\u201d. \u00cen neputin\u0163\u0103 eu sunt puternic. Biserica nu anuleaz\u0103 sl\u0103biciunea. Ea \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 prin moarte \u00eenvingem moartea.
\nOmul const\u0103 din \u00eenceputcreat \u015fi necreat : ceea ce este creat are un \u00eenceput \u0219i un sf\u00e2r\u0219it, partea necreat\u0103 poart\u0103 \u00een sine cauza vie\u021bii.
\nNoi am primit lumin\u0103 prin \u00eentruparea lui Hristos, m\u00eentuirea, rena\u015fterea, des\u0103v\u00eer\u015firea.
\nDac\u0103 exist din necesitate \u2013 aceasta este iadul. Dac\u0103 exist din dragoste \u2013 aceasta este s\u0103rb\u0103toare. Cum s\u0103 g\u0103sim sensul Evangheliei? S\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m de ignoran\u0163\u0103.
\nEpiscopul trebuie s\u0103 fie un tat\u0103. Rolul tat\u0103lui e de a da na\u015ftere \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103. M\u00eentuirea \u2013 un dar bisericesc.
\nDialogul \u2013 e un mijloc nebisericesc de comunicare. Acesta este un mijloc grecesc vechi. Cuv\u00eentul \u201edialog\u201d \u2013 arm\u0103. Metoda Bisericeasc\u0103 \u2013 e Euharistia. Eu primesc hran\u0103 (sufleteasc\u0103 \u015fi trupeasc\u0103) prin comunicare. Euharistia \u2013 reflectarea sobornicit\u0103\u0163ii. Predica Bisericii trebuie s\u0103 abordeze \u00eentrebarea existen\u0163ialit\u0103\u0163ii.
\nPacea ne-o d\u0103ruie Hristos. Vrem noi s\u0103-L primim sau nu?
\nBiserica gre\u015fe\u015fte? Nu. Oamenii \u2013 da. Biserica e o colaborare. Tineretul ajut\u0103 la evanghelizare.<\/p>\n

Mitrofan (Badanin)<\/strong>, episcop de Severomorsk\u015fi Umbsk (Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103), candidat \u00een teologie, autorul numeroaselor c\u0103r\u0163i \u015fi publica\u0163ii pe istoria Extremului de Nord, teologie \u015fi problematica mo\u015ftenirii hagiografice a Bisericii, a prezentat raportul cu tema: \u201eDreptatea \u015fi iertarea. Sf\u00eentul Vladimir \u2013 cneazul milei\u201d.
\nRaportorul a subliniat c\u0103 \u00een acest an se \u00eemplinesc 1000 de ani de la moartea marelui cneaz al Kievului Vladimir (1015), care a botezat Rusia Veche. Izvoarele hagiografice descriu transformarea radical\u0103 a cneazuluidup\u0103 primirea Botezului. \u00cen \u201eCronicele anilor trecu\u0163i\u201d, \u00een particular, este subliniat\u0103 contrazicerea \u00eentre chipul cneazului milostiv \u015fi necesit\u0103\u0163ii de a realiza dreptatea. Mo\u015ftenitorii \u015fi feciorii cneazului Vladimir, Boris \u015fi Gleb, educa\u0163i \u00een spiritul dragostei cre\u015ftine, au manifestat o bl\u00e2nde\u021be evanghelic\u0103 \u015fi mil\u0103, opun\u00eendu-i luptei pentru putere. Mucenicia lor pentru Rusia cre\u015ftin\u0103 a devenit o directiv\u0103 pentru \u00eenf\u0103ptuirea chem\u0103rii Evanghelice de a iubi pe aproapele ca pe sine \u00eensu\u0219i: \u201eCine spune: \u201e\u00eel iubesc pe Dumnezeu\u201d, iar pe fratele s\u0103u \u00eel ur\u0103\u015fte, acela e un mincinos\u201d (Ioan 1:4, 20).<\/p>\n

George Demacopoulos<\/strong>, profesorul istoriei biserice\u015fti la Universitatea din New-York, a prezentat raportul \u201eMemoria \u015fi iertarea \u00een formarea identit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. Exemplul cruciadelor\u201d.
\n\u00cen raportul s\u0103u el a subliniat c\u0103 Cruciadele au fost \u00eenceputul marilor coloniz\u0103ri europene \u015fi pot fi considerate campanii de colonizare.
\nCu toate acestea, trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 100 de ani mai t\u00eerziu dup\u0103 marea scism\u0103 (1054) c\u0103lug\u0103rii atoni\u021bi au fost \u00een comunicare euharistic\u0103 cu c\u0103lug\u0103rii spanioli, care tr\u0103iau pe Muntele Athos.
\nProblema c\u0103s\u0103toriilor mixte. Apari\u0163ia teoriei raselor ca o \u00eencercare de a evita hibride \u015fi a p\u0103stra puritatea fizic\u0103 a na\u0163iei – a fost criticat\u0103 de Biseric\u0103.<\/p>\n

\u00cencheiere.<\/strong><\/p>\n

Actualitatea temei date: conflicte militare, sus\u0163inute de fanatismul religios, necesit\u0103 un r\u0103spuns teologic g\u00eendit despre necesitatea \u00eemp\u0103c\u0103rii \u015fi iert\u0103rii. Responsabilitatea cade pe fiecare din noi. Speran\u0163a la restabilirea ordinii \u015fi \u00eemp\u0103c\u0103rii \u2013 este un act omenesc, dar \u015fi un act de credin\u0163\u0103. Chemarea noastr\u0103 cre\u015ftin\u0103 e de a ac\u0163iona \u00een numele p\u0103cii, cer\u00eend mil\u0103 \u015fi dragoste.
\nMila apare ca o utopie, dar acest lucru nu este a\u015fa. Contradic\u0163ia \u00eentre mil\u0103 \u015fi adev\u0103r este ilustrat\u0103 perfect \u00een Sf\u00eenta Sriptur\u0103 \u00een pildele despre Fiul r\u0103t\u0103cit, Samareaninul milostiv \u015fi altele. Instrumentele \u00eemp\u0103c\u0103rii: ascultarea Cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u015fi con\u015ftientizarea gre\u015felilor. Reac\u0163ia noastr\u0103 la mila Domnului? Dep\u0103\u015firea sinelui \u015fi a egoismului propriu, exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi egoism bisesricesc, care necesit\u0103 lecuire. Rernovarea permanent\u0103 a sufletului \u2013 este o mi\u015fcare spre mil\u0103 \u015fi iertare. Iar aceasta \u2013 e un dar a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Traducere din rus\u0103: Alina Didilica.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D\u00e9sol\u00e9, cet article est seulement disponible en Rom\u00e2n\u0103<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6056,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1,11,5],"tags":[],"class_list":["post-6055","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anunturi","category-noutati","category-stiri"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ortodoxmd.eu\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/Bose.jpg?fit=160%2C130&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-1zF","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6055"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6058,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055\/revisions\/6058"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6056"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}