{"id":2382,"date":"2012-01-06T10:47:59","date_gmt":"2012-01-06T08:47:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=2382"},"modified":"2015-09-25T15:48:27","modified_gmt":"2015-09-25T13:48:27","slug":"reflectie-la-nasterea-domnului-caruia-i-a-pus-numele-matei-125","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/reflectie-la-nasterea-domnului-caruia-i-a-pus-numele-matei-125\/","title":{"rendered":"Reflec\u0163ie la Na\u015fterea Domnului \u201eC\u0103ruia I-a pus numele\u201d (Matei 1:25)"},"content":{"rendered":"

Reflec\u0163ie la Na\u015fterea Domnului<\/strong>
\n«C\u0103ruia I-a pus numele<\/em>» (Matei 1:25)<\/strong><\/p>\n

Ieromonahul Iosif (Pavlinciuc), diaconul Augustin Sokolovski<\/strong><\/p>\n

Ziua Na\u015fterii Domnului nostru Iisus Hristos, alt\u0103 dat\u0103 inspira\u0163ie liturgic\u0103 pentru mul\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Bisericii \u00een rostirea cuvintelor \u015fi predicilor nemuritoare dup\u0103 for\u0163a lor profund\u0103, dup\u0103 con\u0163inutul \u015fi sinteza teologic\u0103, \u00een zilele noastre aproape c\u0103 nu-\u015fi mai g\u0103se\u015fte interesul \u015fi aten\u0163ia dogmatic\u0103. O \u00eencercare de a reflecta din nou asupra con\u0163inutului dogmaticii Na\u015fterii Domnului serve\u015fte acest dialog, propus aten\u0163iei cititorilor \u201ewww.ortodoxmd.eu\u201d.
\n<\/strong><\/em><\/p>\n

La El mergem \u015fi prin El mergem, \u015fi noi nu vom pieri .<\/strong><\/em>
\nSf. Augustin de Yppon, Sermo 189, In Natali Domini<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

I :\u00a0<\/strong>Dialectica s\u0103rb\u0103torii<\/strong><\/p>\n

Ieromonahul Iosif (Pavlinciuc):<\/strong> Preg\u0103tirea de Na\u015fterea Domnului este una din cele mai luminoase, plin\u0103 de bucurie \u015fi promi\u0163\u0103toare perioade. \u00cen Tradi\u0163ia Occidental\u0103, ca \u015fi \u00een cea Oriental\u0103, o aten\u0163ie deosebit\u0103 este acordat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nilor premerg\u0103toare acestei s\u0103rb\u0103tori. Textele liturgice \u015fi c\u00e2nt\u0103rile biserice\u015fti ne predispun la o medita\u0163ie haric\u0103 despre Na\u015fterea Copilului Divin. \u00cen multe biserici sunt organizate concerte, corurile biserice\u015fti \u00eenva\u0163\u0103 noi crea\u0163ii, colinde, copiii a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare \u00eenscenarea Na\u015fterii Domnului, bradul de Cr\u0103ciun, credincio\u015fii \u015fi necredincio\u015fii preg\u0103tesc cadouri. Dar \u00een acela\u015f timp, mintea noastr\u0103 este cuprins\u0103 de o serie de g\u00e2nduri, \u00eentreb\u0103ri \u015fi nedumeriri. Ele sunt legate at\u00e2t cu istoria Evangelic\u0103 a Na\u015fterii de la Pururea Fecioara Maria a Pruncului Hristos, c\u00e2t \u015fi de na\u015fterea fiec\u0103rui copil. \u015ei toate acestea pentru c\u0103, na\u015fterea unui copil r\u0103m\u00e2ne o tain\u0103 de ne\u00een\u0163eles \u015fi de necuprins de mintea uman\u0103. Medicina modern\u0103 a \u00eencercat s\u0103 explice esen\u0163a \u015fi taina na\u015fterii copilului, acum la dorin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor e posibil de urm\u0103rit cre\u015fterea interuterin\u0103 a copilului zi de zi, dar \u00een esen\u0163\u0103, \u00een plan spiritual, ea nu poate r\u0103spunde la \u00eentrebarea \u201ecum se na\u015fte suflarea vie\u0163i?\u201d<\/p>\n

Diaconul Augustin Sokolovski :<\/strong> Cu evenimentul Na\u015fterii lui Hristos se \u00eencepe fondarea istoriei. Acest eveniment devine un scop legitim, istoric relativ, devine criteriul deosebirii a tot ce este absolut.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een cazul refuzului specificit\u0103\u0163ii lecturii istorice, Na\u015fterea lui Iisus din Nazaret devine un element al construc\u0163iei ontoteologice, \u00een care istoria se dizolv\u0103 \u00een metafizic\u0103. Dumnezeu, cum ni-l \u00eenchipuim noi, \u015fi omul, cum \u00eel cunoa\u015ftem noi teoretic \u015fi practic, acum devin o singur\u0103 construc\u0163ie, care ne ajut\u0103 s\u0103-l primim pe Cel care se na\u015fte \u00een Betleem. Atunci evenimentul devine baza ideii, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 existe \u00een accesibilitate \u015fi se umple de statica fundamentelor supranaturale.<\/p>\n

De aceea perceperea secular\u0103, \u015fi dup\u0103 cum s-ar p\u0103rea departe de esen\u0163a s\u0103rb\u0103torii, a Na\u015fterii Domnului ca eveniment al cotidianului real, care a dat timpului coordonatele anului, mai mult corespunz\u00e2nd lucrurilor simple, o s\u0103rb\u0103toare pentru copii \u015fi oameni, poate mai bine \u015fi \u00een totalitate s\u0103 fac\u0103 referin\u0163\u0103 la evenimentul din Betleem.<\/p>\n

p. Iosif :<\/strong> Na\u015fterea lui Hristos nu este doar o simpl\u0103 s\u0103rb\u0103toare, marcat\u0103 colorat \u00een calendar, dar este \u015fi punctul de referin\u0163\u0103 a omului credincios. Cu speran\u0163a na\u015fterii lui Messia au tr\u0103it drep\u0163ii Vechiului Testament, cu credin\u0163a \u00een M\u00e2ntuitorul n\u0103scut tr\u0103iesc cre\u015ftinii. C\u00e2t de mult nu s-ar fi umbrit, prin mijloacele contemporane de informare \u00een mas\u0103, con\u0163inutul religios al s\u0103rb\u0103torii, \u00een favoarea corectitudinii politice \u015fi seculare, Na\u015fterea Domnului nu-\u015fi pierde for\u0163a sa revigoratoare \u015fi d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103. Anume faptul c\u0103 \u201eevenimentul devine baza ideii\u201d, bucur\u0103 omul credincios, \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte pe cel care are \u00eendoieli \u015fi \u00eel irit\u0103 pe cel care \u201ese opune\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cuv\u00e2ntul despre Cuv\u00e2nt<\/strong><\/p>\n

p. Augustin :<\/strong> De Na\u015fterea Domnului \u2013 liturghia este f\u0103r\u0103 propov\u0103duire. \u00cen compara\u0163ie cu epoca patristic\u0103, c\u00e2nd predicile teologice cele mai vii \u015fi de neuitat ale Bisericii se n\u0103\u015fteau \u00een timpul liturghiei zilelor mesianice \u2013 Na\u015fterea Domnului, Boteaz\u0103 \u015fi Pa\u015fte, predica contemporan\u0103, de regul\u0103, nu mai vorbe\u015fte despre sensul M\u00e2ntuirii, dar se limiteaz\u0103 la reproducerea a tot ce e cunoscut, apropiat, a tot ce se repet\u0103 despre s\u0103rb\u0103toare \u015fi con\u0163inutul s\u0103u : steaua \u015fi magii, p\u0103storii \u015fi scena Na\u015fterii Domnului, Irod \u015fi Egiptul. Reproducerea din obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u015fi deprindere \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie Tradi\u0163ie, devenind parte component\u0103 a lumii \u00eenconjur\u0103toare, \u015fi \u00een acest sens, nu se deosebe\u015fte cu mult de Na\u015fterea Domnului secular\u0103 doar cu brad \u015fi cadouri.<\/p>\n

p. Iosif :<\/strong> Vorbind despre epoca patristic\u0103, nu se poate de omis predica Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur rostit\u0103 cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Na\u015fterii Domnului, \u00een anul 386, \u00een Antiohia. \u00cen aceast\u0103 predic\u0103, care prezint\u0103 un mare interes at\u00e2t pentru teologi, c\u00e2t \u015fi pentru istoricii bisericii, sf\u00e2ntul solicit\u0103 ascult\u0103torilor : \u201eA\u015fadar, ce a\u0163i vrea s\u0103 auzi\u0163i ast\u0103zi de la mine?\u201d Aceast\u0103 \u00eentrebare este deseori adresat\u0103 \u015fi de propov\u0103duitorii contemporani care \u00eencearc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 aproximativ despre ceea ce dore\u015fte sau este gata s\u0103 asculte publicul adunat. Dar, sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, de\u015fi pune aceast\u0103 \u00eentrebare, r\u0103spunde la ea \u00een alt\u0103 perspectiv\u0103 \u015fi explic\u0103 de ce. \u00ab Ce folos ve\u0163i avea, dac\u0103 eu voi propov\u0103dui permanent \u00een corespundere cu dorin\u0163ele \u015fi dolean\u0163ele voastre ? Timpul acestei vie\u0163i este scurt, dragi prieteni. \u015ei dac\u0103 noi am venit s\u0103 ascult\u0103m cuv\u00e2ntul Domnului, dac\u0103 am venit s\u0103 ne rug\u0103m, s\u0103 particip\u0103m la seara Domnului \u015fi s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fim alte fapte asemenea, s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim acestea cu venera\u0163ie \u015fi team\u0103, \u00eenc\u00e2t cu negligen\u0163a noastr\u0103 s\u0103 nu aducem blestem asupra noastr\u0103 \u00bb. Astfel, explicarea esen\u0163ei a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 devine deosebit de actual\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

II:\u00a0\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul<\/strong><\/p>\n

p. Augustin :<\/strong> Ar fi destul de interesant s\u0103 afl\u0103m, ce fel de nevoi \u015fi dorin\u0163e \u00een propov\u0103duire a exprimat auditoriul antiohian al lui Ioan. Cu un grad suficient de \u00eencredere se poate de presupus c\u0103 dup\u0103 patru veacuri de la era lui Hristos nu toate aspectele m\u0103rturisirii credin\u0163ei cristologice a Noului Testament au fost la fel de aproape cre\u015ftinismului antiohian, ie\u015fit din p\u0103g\u00e2nism \u015fi, \u00een multe privin\u0163e, din punct de vedere mental \u015fi cultural, r\u0103mas \u00eenc\u0103 astfel. Iisus \u2013 ca cel mai mare \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor al Credin\u0163ei \u015fi a moralit\u0103\u0163ii, Trimis de la Dumnezeu, Fiul cel Unul-N\u0103scut, \u015fi de aceea demn de o urmare indiscutabil\u0103. Perfec\u0163ionismul moral, at\u00e2t de specific propov\u0103duirii lui Ioan Gur\u0103 de Aur, se \u00eent\u0103re\u015fte prin hristologia sa. Astfel numirea biblic\u0103 \u00ab Rabbi-\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule \u00bb nea\u015fteptat se traduce \u00een limbajul metafizicii.<\/p>\n

p. Iosif :<\/strong> Pentru teologii contemporani este important de g\u0103sit cuvinte speciale, a\u015fa expresii \u015fi fraze, care ar putea aduce inimile umane spre \u00een\u0163elegerea tainei \u00centrup\u0103rii lui Dumnezeu, la con\u015ftientizarea acesteia. Revenind la predica Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, a\u015f vrea s\u0103 aduc unul din argumentele sale, care, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu \u015fi-a pierdut actualitatea: \u201eDup\u0103 aceasta (Dumnezeu) pe p\u0103m\u00e2nt S-a ar\u0103tat \u015fi cu oamenii \u00eempreun\u0103 a locuit\u201d. (\u0412\u0430r. 3.38). \u201eDe aceea, iubi\u0163ilor, s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi veselim\u201d, continue sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur. \u201eOare Ioan nu a s\u0103ltat de bucurie \u00een p\u00e2ntecele mamei sale Elisaveta, c\u00e2nd Maria a vizitat-o ? Noi, doar, ast\u0103zi ne uit\u0103m nu la Maria, dar la \u00censu\u015fi nou-n\u0103scut M\u00e2ntuitorul. De aceea, noi trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m mult mai mult \u015fi cu uimire s\u0103 ne uit\u0103m la aceast\u0103 mare tain\u0103, care dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een\u0163elegerea noastr\u0103. Cum ne-am mira, de exemplu, dac\u0103 am vedea soarele, cobor\u00e2nd din cer, \u015fi care, deplas\u00e2ndu-se pe p\u0103m\u00e2nt, ar trimite generos razele sale harice tuturor celor vii\u201d. Astfel de exemple vizuale \u015fi accesibile a utilizat sf\u00e2ntul \u00een predica sa. Acestea sunt u\u015for de \u00een\u0163eles \u015fi ne sunt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru to\u0163i.
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Hristos Messia<\/strong><\/p>\n

p. Augustin :<\/strong> \u00cen alt context doctrinal Na\u015fterea lui Iisus din Nazaret este o m\u0103rturisire mesianic\u0103. Contextualizat\u0103 \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii biblice, ea repede \u00ee\u015fi pierde din actualitatea sa. De aceea, deja \u00een Epistolele Apostolului Pavel \u00eent\u00eelnim utilizarea expresiei numelui \u00ab Iisus Hristos \u00bb, ca un fel de prenume \u015fi nume de familie.
\n\u00cen timpurile noastre, atunci c\u00e2nd se c\u00e2nt\u0103 \u015fi se cite\u015fte Crezul, nu se simte at\u00e2t de necesar\u0103 pauza \u00eentre numele \u201eIisus» \u015fi \u201eHristos», ceea ce subliniaz\u0103 credin\u0163a \u201e\u00eentru unul Domn Iisus», Messia credin\u0163ei Bisericii. \u00cen epoca c\u00e2nd oracolele seculare prevestesc \u015fi anun\u0163\u0103 crize, uzurp\u00e2nd misiunea prorociei, cre\u015ftinii care tac las\u0103 structurilor politice, na\u0163iunilor, popoarelor \u015fi statelor rolul \u201cmessianic\u201d. Messia a venit doar dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103 \u015fi se va \u00eentoarce la sf\u00e2r\u015fitul istoriei.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> Agita\u0163ia \u015fi preocuparea de lucrurile personale, de realiz\u0103ri \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe om, dar uneori \u015fi pe o na\u0163iune \u00eentreag\u0103, de \u00een\u0163elegerea sensului adev\u0103rat al istoriei \u015fi a scopului existen\u0163ei. \u00cen aceasta \u015fi const\u0103 faptul c\u0103 evenimentul central al istoriei omenirii a r\u0103mas \u00een urm\u0103, c\u0103 m\u0103rturisirea messianic\u0103 r\u0103m\u00e2ne nerevendicat\u0103, c\u0103 \u201eMessia a venit, dar n-a fost remarcat\u201d. Dumnezeu vine \u00een c\u0103utarea omului, chiar dac\u0103 nimeni \u00eenc\u0103 nu \u015ftie despre Na\u015fterea Lui, chiar dac\u0103 Betleemul doarme \u015fi fizic, \u015fi spiritual. Dar foarte cur\u00e2nd vestea despre Pruncul minunat va alarma pe Irod \u015fi tot Ierusalimul \u00eempreun\u0103 cu el.<\/p>\n

 <\/p>\n

Preot \u00een veac<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> Mesajul c\u0103tre Evrei nu d\u0103 mare importan\u0163\u0103 titulaturilor Scrierii hristologice, \u00eent\u00e2lnite \u00een alte p\u0103r\u0163i, \u015fi \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 \u00eentreaga aten\u0163ie pe m\u0103rturisirea: \u201eIisus \u2013 Preotul \u00een veac dup\u0103 r\u00e2nduiala lui Melchisedec\u201d.<\/p>\n

Conform m\u0103rturisirii messianice a unicului \u015fi adev\u0103ratului Messia, relativiz\u00e2nd astfel \u015fi lipsind de for\u0163\u0103 structurile politice \u015fi pe cele care guverneaz\u0103, pretendente la messianism, m\u0103rturisirea liturgic\u0103 a credin\u0163ei \u00een Primul Preot elimin\u0103 pentru totdeauna sacralizarea lumii \u015fi a realit\u0103\u0163ii, face extrem de simpl\u0103 n\u0103dejdea noastr\u0103, indic\u0103 la Acela, Care unicul de\u0163ine preo\u0163ie personal\u0103 \u015fi de netransmis, \u015fi face s\u0103 fie fireasc\u0103 \u00een relativitatea sa preo\u0163ia ca func\u0163ie, aceasta devenind ac\u0163iune doar prin puterea apartenen\u0163ei la puterea ac\u0163iunii preo\u0163iei Sale, \u00eencepute \u00een aceste zile \u00een Betleem.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> \u201eC\u0103 Tu e\u015fti Cel aduci \u015fi Cel ce Te aduci, Cel ce prime\u015fti \u015fi Cel ce te \u00eempar\u0163i, Hristoase, Dumnezeul nostru\u201d \u2013 aceste cuvinte, rostite \u00een fiecare zi \u00een cadrul Sfintei Liturghii, determin\u0103 foarte exact slujba Preo\u0163easc\u0103 primar\u0103 a lui Hristos. Pentru explicarea acestor cuvinte \u00een istoria Bisericii au fost convocate dou\u0103 soboare, \u00een anii 1156 \u015fi 1157. \u00centreb\u0103rile acestor soboare au fost destul de delicate, fiind legate de aspectul hristologic \u00een interpretarea sa euharistic\u0103, de natura lui Hristos \u015fi ac\u0163iunea Sa soteriologic\u0103. Cu toate acestea, nedumerirea p\u0103rin\u0163ilor soborului, ca \u015fi \u00eentrebarea, deseori pus\u0103 \u00een \u015fcolile teologice contemporane, \u201ec\u00e2nd \u015fi de cine Hristos a fost hirotonit preot?\u201d, dispare la lectura mo\u015ftenirii sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

Astfel Sf\u00e2ntul Chiril din Alexandria scrie: \u201eC\u00e2nd El a devenit om, ac\u0163iona \u015fi ca iereu, aduc\u00e2nd ac\u0163iunea preo\u0163easc\u0103 nu ca Dumnezeului cel Mare, dar Sie \u00censu\u015fi \u015fi Tat\u0103lui…\u201d \u015ei \u00een alt\u0103 parte citim: \u201eEl a devenit arhiereu ca om, dumnezeie\u015fte primind jertf\u0103 de la fiecare, Singur fiind jertf\u0103 dup\u0103 trup, Singur cur\u0103\u0163indu-ne de p\u0103catele noastre prin atotputernicia Dumnezeirii…\u201d<\/p>\n

Chiar din acel moment al na\u015fterii se \u00eencepe \u015fi slujirea Sa al c\u0103peteniei preo\u0163ilor. Acest fapt este simbolizat \u015fi prin darurile magilor: aur \u2013 Regelui, t\u0103m\u00e2ia \u2013 Marelui preot, smirna \u2013 Omului adev\u0103rat.<\/p>\n

 <\/p>\n

Fiul Omului<\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

p. Augustin<\/strong>: Dac\u0103 titulaturile hristologice ale slavei devin con\u0163inutul mesajului Evanghelic pascal al comunit\u0103\u0163ii \u00een con\u015ftientizarea faptei \u015fi a cuv\u00e2ntului lui Iisus \u00een lumina \u00cenvierii, atunci adresarea \u201eFiul Omului\u201d a fost numirea preferat\u0103 a Domnului nostru p\u00e2n\u0103 la drumul crucii. \u00cen viziunea profetului Daniel (Daniel 7), cuv\u00e2ntul despre Fiul Omului este legat str\u00e2ns de \u00eenchipuirile messianice, dar, spre deosebire de acestea din urm\u0103, con\u0163in literalmente con\u0163inutul revela\u0163iei biblice, vorbe\u015fte despre Dumnezeu, care decide mersul istoriei, care a intrat \u00een istorie \u015fi care a confirmat cuv\u00e2ntul Testamentului prin \u00eendeplinirea fidelit\u0103\u0163ii. Prin simplicitatea \u015fi claritatea Sa incontestabil\u0103, ea vorbe\u015fte despre rela\u0163ia adev\u0103rat\u0103 a omului \u015fi a lui Dumnezeu, manifestat\u0103 de Iisus \u00een Betleem.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> Fidelitatea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim la fidelitatea uman\u0103, fidelitatea \u00eentre oameni, la fidelitatea \u00een rela\u0163ii, la adev\u0103rul Dumnezeiesc. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de preg\u0103tire \u00eenainte de Na\u015fterea lui Hristos, Biserica s\u0103rb\u0103tore\u015fte s\u0103pt\u0103m\u00e2na sfin\u0163ilor prep\u0103rin\u0163i \u015fi a sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i. \u015ei iat\u0103 c\u0103 \u00een aceast\u0103 pomenire a numelor din Vechiul Testament, \u00een linia de rudenie a lui Hristos, se descoper\u0103 pentru noi o combina\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 de speran\u0163\u0103 \u015fi de fidelitate. Acea fidelitate, pe care a \u00eenc\u0103lcat-o Adam \u00een rai, dar pe care a realizat-o \u201eNoul Adam\u201d \u2013 Hristos. \u015ei chiar dac\u0103 \u00een linia de rudenie a lui Hristos \u00eent\u00eelnim de r\u00e2nd cu cei drep\u0163i \u015fi oameni cu o soart\u0103 complicat\u0103, oameni plini de p\u0103cate, ne bucur\u0103m c\u0103 Domnul i-a amestecat pe to\u0163i ace\u015fti oameni \u00eentr-o singur\u0103 familie, i-a unit \u00eentr-un neam unic \u015fi i-a numit str\u0103mo\u015fii s\u0103i. \u201eC\u0103ci, precum \u00een Adam to\u0163i mor, a\u015fa \u015fi \u00een Hristos to\u0163i vor \u00eenvia.\u201d Scrie apostolul Pavel. (1 Corinteni 15:22). \u015ei iat\u0103 \u00een fa\u0163a noastr\u0103 se descoper\u0103 providen\u0163a Dumnezeiasc\u0103 fa\u0163\u0103 de om, o noua promisiune divin\u0103. Na\u015fterea \u201eNoului Adam\u201d indic\u0103 leg\u0103tura spirituale a \u00eentregii omeniri \u00een El \u015fi prin intermediul Lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Fiul lui Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> \u00centr-adev\u0103r, prin aceast\u0103 enumerare de nume, fiecare r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar nume, deoarece oamenii care le purtau nu mai sunt, s\u0103 ne amintim c\u0103 credin\u0163a biblic\u0103 a Vechiului Testament, chiar vorbind despre \u015eeol, \u00eel percepe ca un loc al neexisten\u0163ei \u2013 se descoper\u0103 de acum \u00eenainte, prin numele dat fiec\u0103rui om, pulsa\u0163ia vie\u0163ii, \u00eenviat\u0103 \u00een Acel, Care a luat asupra Sa numele uman de Iisus \u015fi f\u0103c\u00e2nd din numele oamenilor care tr\u0103iau, numele acelora care sunt.
\n\u201eFiul lui Dumnezeu, devenind om, pentru ca omul s\u0103 devin\u0103Dumnezeu\u201d, sau, mai bine-zis, cum s-a exprimat autorul acestei expresiei, sf\u00e2ntul Atanasii al Alexandriei, \u201eca omul s\u0103 descopere ceea ce e dumnezeiesc \u00een sine-\u00eensu\u015fi\u201d, Iisus din Nazaret, care, de fapt, trebuia s\u0103 se numeasc\u0103 Iisus din Betleem, dar c\u0103ruia nu i s-a atribuit acest nume, devine locul prezen\u0163ei Aceluia, Care nu are necesitatea s\u0103 se numeasc\u0103 pe Sine Dumnezeu. Ca \u015fi cum, afirm\u00e2nd acest paradox, Iisus nu se nume\u015fte pe Sine \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d. Acest fapt se manifest\u0103 nu \u00een afirma\u0163ie, dar \u00een absen\u0163a oric\u0103rei opozi\u0163ii \u00eentre El \u015fi\u00a0Dumnezeu. Iisus nu are nimic al S\u0103u.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> Linia de rudenie a lui Iisus Hristos, m\u0103rturisit\u0103 la Evanghelistul Luca, transmite ca un lan\u0163 leg\u0103tura numelor: \u201e\u015ei Iisus \u00censu\u015fi era ca de treizeci de ani c\u00e2nd a \u00eenceput (s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103), fiind, precum se socotea, fiul lui Iosif, care era fiul lui Eli…, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu\u201d (Luca 3:23-38).
\nAceast\u0103 indica\u0163ie asupra faptului c\u0103 Iisus era Fiul lui Dumnezeu, se concepea \u015fi se recunoa\u015fte de fiecare genera\u0163ie de-a lungul veacurilor. \u00cen una din cunoscutele colinde g\u0103sim o strof\u0103 minunate: \u201eBucur\u0103-te, bucur\u0103-te, p\u0103m\u00e2nt, Fiul lui Dumnezeu s-a n\u0103scut pe lume\u201d.<\/p>\n

Aceasta este ceea ce se cheam\u0103 \u201eteologie popular\u0103\u201d, care \u00een exprimarea sa simpl\u0103 vorbe\u015fte despre esen\u0163a Bunei Vestiri a Evangheliei: \u201eFiul lui Dumnezeu s-a n\u0103scut pe lume\u201d. Acestea sunt cuvinte foarte profunde. Ceea ce a fost ascuns de la \u00eengeri \u2013 \u201e\u015fi de \u00eengeri ne\u015ftiut\u201d (Bogorodicina, glasului al 4-lea) \u2013 este deschis p\u0103m\u00e2ntenilor. Aici este \u015fi bucurie, \u015fi n\u0103dejde, \u015fi fidelitate, \u015fi promisiune. Astfel prin cuvinte, puse \u00een simple melodii, poporul atingea \u00eentreaga profunzime a tainei hristologice.<\/p>\n

 <\/p>\n

M\u00e2ntuitorul<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> P\u0103g\u00e2nii, adic\u0103 cei care din punct de vedere etimologic (\u201epagani\u201d \u2013 locuitorii satelor, poporul simplu) a fost condamnat la ignoran\u0163\u0103, \u00een special intensificat\u0103 \u00een opozi\u0163ia superiorit\u0103\u0163ii metafizice a celor care \u00eel cuno\u015fteau pe Unicul Dumnezeu, erau deosebit de sensibili la numirea Domnului M\u00e2ntuitor.
\nDac\u0103 percep\u0163ia messianic\u0103 a lui Iisus din Nazaret nu g\u0103sea r\u0103spuns \u00een popor \u015fi popoare, care nu \u015ftiau promisiunile biblice, atunci cuv\u00e2ntul despre M\u00e2ntuire \u015fi M\u00e2ntuitor cu o intensificare deosebit\u0103 era contextualizat\u0103 \u00een prima m\u0103rturisire evanghelic\u0103 a Bisericii \u00eentregii lumi. \u00centrebarea despre interpretarea perceperii conceptelor niciodat\u0103 nu a \u00eencetat s\u0103 se actualizeze \u00een fa\u0163a noastr\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u015fi lume.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> \u00cen Apocalips\u0103, Sf\u00e2ntului Apostol Ioan Teologul spune: \u201e\u015ei El (Iisus Hristos) a pus m\u00e2na dreapt\u0103 peste mine, zic\u00e2nd: Nu te teme! Eu sunt Cel dint\u00e2i \u015fi Cel de pe urm\u0103, \u015ei Cel ce sunt viu. Am fost mort, \u015fi, iat\u0103, sunt viu, \u00een vecii vecilor, \u015fi am cheile mor\u0163ii \u015fi ale iadului\u201d (Apoc. 1:17, 18). Aceasta m\u0103rturie, a lui Dumnezeu \u00eensu\u015fi, cu o precizie neobi\u015fnuit\u0103 ne indic\u0103 asupra aspectului soteriologic al misiunii cre\u015ftine, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een \u00eentruparea Misiunii. Doar cel care de\u0163ine cheile vie\u0163ii, care \u201eeste viu \u00een vecii vecilor\u201d, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte asupra iadului \u015fi a mor\u0163ii, acela d\u0103 via\u0163\u0103 fiec\u0103rui slujitor fidel al S\u0103u.
\n\u00cen finalul Apocalipsei, apostolul Ioan \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pomene\u015fte despre strig\u0103tul lui Hristos: \u201eEu, Iisus, am trimis pe \u00eengerul Meu ca s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 vou\u0103 acestea, cu privire la Biserici. Eu sunt r\u0103d\u0103cina \u015fi odrasla lui David, steaua care str\u0103luce\u015fte diminea\u0163a.\u201d (Apoc. 22:16). \u201eOdrasla lui David\u201d \u2013 se na\u015fte \u00een ora\u015ful lui David, \u015fi acest fapt este profund simbolic. Primind \u00een neamul s\u0103u spiritual pe Iosif, David, \u015fi pe to\u0163i patriarhii, Domnul nu evit\u0103 s\u0103-i numeasc\u0103 pe to\u0163i str\u0103mo\u015fii S\u0103i, chiar dac\u0103 aproape nimeni nu a fost ruda sa de s\u00e2nge. Ei sunt izvoarele \u2013 cre\u015ftinii continuitori, ei au preg\u0103tit na\u015fterea \u2013 cre\u015ftinii contempleaz\u0103, ei au a\u015fteptat \u2013 cre\u015ftinii cred.
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Fiul lui Iosif<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> Rudele lui Hristos dup\u0103 trup, conform legii, erau cu adev\u0103rat din familie \u015fi cei mai apropia\u0163i oameni ai lui Iisus. Uimitoare este deosebirea lor \u2013 capacitatea de se plasa \u00een umbr\u0103, a se pomeni ca \u015fi cum \u00een afara grani\u0163elor istoriei, s\u0103 devin\u0103 doar nume, care-i acompaneaz\u0103 parc\u0103 \u00een afara lumii, \u00een care tr\u0103iesc \u015fi mor oamenii.<\/p>\n

Cu mai mult radicalism acest fapt devine vizibil \u00een chipul Dreptului Iosif, despre care nu afl\u0103m \u015fi nu \u015ftim nimic.
\nM\u0103rturie despre acest fapt este \u015fi deosebirea principial\u0103 a tradi\u0163iei, deoarece cre\u015ftinismul din Occident vede \u00een Iosif un t\u00e2n\u0103r evreu pios, care a trecut \u00een Noul Testament prin abstinen\u0163a \u00een mod legal de la c\u0103s\u0103torie \u015fi care a devenit un model al viitorului monahism. Orientul Ortodox \u00eens\u0103 spune despre Iosif, ca fiind b\u0103tr\u00e2n, v\u0103duv \u015fi tat\u0103, prin plecarea sa rapid\u0103 doar subliniind ne-necesitatea sa.<\/p>\n

Ascet \u015fi drept, unul din cei mai venera\u0163i sfin\u0163i din Occident, sau Logodnicul smirit amintit doar \u00een memoria liturgic\u0103 colectiv\u0103 a rudelor Domnului \u00een tradi\u0163ia oriental\u0103.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> Fiind n\u0103scut \u00een Betleemul Iudeii, Hristos pentru majoritatea contemporanilor s\u0103i devine Fiul lui Iosif. Israeli\u0163ii mai evlavio\u015fi l-au nimit Fiul lui David \u015fi doar cei, c\u0103rora Duhul Sf\u00e2nt le-a deschis Taina Z\u0103mislirii, \u00cel numeau Fiul celui Binecuv\u00e2ntat, Fiul Prea\u00eenaltului, Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Matei 16:16). Aceste titulaturi harice \u015fi denumiri a lui Hristos, de-a lungul \u00eentregii istorii a omenirii, sunt f\u0103cute cunoscute \u015fi sunt \u00eensu\u015fite de fiecare om \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu epoca istoric\u0103, \u00een contextul cunoa\u015fterii ei, pe fundamentul credin\u0163ei, \u00een cur\u0103\u0163enia inimii.
\nPreg\u0103tindu-se de Na\u015fterea Domnului, omul se preg\u0103te\u015fte s\u0103 primeasc\u0103 \u00een pe\u015fterea inimii sale Dragostea Adev\u0103rat\u0103, Dragostea Sf\u00e2nt\u0103, Lumina lumii, pe Pruncul Iisus.
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Kirios<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> Iisus nu a fost omul biografilor. Apari\u0163ia lui Iisus \u00een puterea \u015fi slava victoriei pashale, despre care m\u0103rturise\u015fte Evanghelia, ne aduce cuv\u00e2ntul despre Domnul Iisus, pus cu demnitatea Sa a lui Kirios \u2013 st\u0103p\u00e2nul inelelor istoriei prin puterea c\u0103ii Sale \u015fi a Crucii Sale cu culminarea evenimentului \u00cenvierii.
\nIisus devine traducerea sacramental\u0103 pe limba realit\u0103\u0163ii umane finale a acelui adev\u0103r, despre care Dumnezeu m\u0103rturise\u015fte despre Sine prin cuv\u00e2ntul Bibliei \u015fi prin cuv\u00e2ntul Istoriei. \u00cen Iisus devine firesc revela\u0163ia despre realitatea, \u00eemplinirea \u015fi importan\u0163ei unic\u0103 a adev\u0103rului Dumnezeiesc aici \u015fi acum.<\/p>\n

Anume de aceea st\u0103p\u00e2nirea Lui, numirea lui Iisus Dumnezeu, Kirios, devine nu o dat\u0103 metafizic\u0103, constant\u0103, statistic\u0103 a evenimentului z\u0103mislirii Domnului, dar plin\u0103 de dramatism istoric, irepetabil \u015fi neevident, o coordonat\u0103 a dialogului \u00eentre Dumnezeu \u015fi om, gravita\u0163ia cotidianului care transform\u0103 Na\u015fterea lui Hristos \u00een momentul \u00eenceputului istoriei lumii \u015fi a omului.<\/p>\n

M\u0103rturisirea primelor comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine a lui Iisus Kiriosul afirm\u0103 aceast\u0103 victorie a credin\u0163ei, m\u0103rturisind despre unitatea \u015fi unicitatea domina\u0163iei \u00een lume \u015fi neg\u00e2nd preten\u0163ia forma\u0163iunilor politice, \u00een acea epoc\u0103, autorit\u0103\u0163ile Impreiului Roman, \u00eemp\u0103ratul care se \u00eendumnezeia primind numele de domnitor \u2013 domn \u2013 \u201ekirios\u201d. Ea proclam\u0103 stabilirea domina\u0163iei \u00een aceast\u0103 lume \u00een combina\u0163ia unui singur Domn. \u201eIar din gura Lui ie\u015fea sabie ascu\u0163it\u0103, ca s\u0103 loveasc\u0103 neamurile cu ea. \u015ei El \u00eei va p\u0103stori cu toiag de fier \u015fi va c\u0103lca teascul vinului aprinderii m\u00e2niei lui Dumnezeu, Atot\u0163iitorul. \u015ei pe haina Lui \u015fi pe coapsa Lui are nume scris: \u00cemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor \u015fi Domnul domnilor\u201d (Apoc. 19, 16)<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> \u201e\u015ei deodat\u0103 s-a v\u0103zut, \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerul, mul\u0163ime de oaste cereasc\u0103, l\u0103ud\u00e2nd pe Dumnezeu \u015fi zic\u00e2nd: Slav\u0103 \u00eentru cei de sus lui Dumnezeu \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt pace, \u00eentre oameni bun\u0103voire!\u201d (Luca 2:13,14). Anume p\u0103storilor le-a fost ar\u0103tat\u0103 \u015fi dezv\u0103luit\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103, slava lui Hristos \u2013 Kirios, st\u0103p\u00e2nirea lui Hristos, roada victoriei Sale pashale. P\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, demnitatea \u015fi slava lui Hristos poate fi contestat\u0103, uneori negat\u0103, dar pentru omul credincios descoperit\u0103 \u00een semnul \u201epruncului \u00eenf\u0103\u015fat, culcat \u00een iesle.\u201d (Luca 2:12) \u015ei acest semn nu a fost doar ar\u0103tat dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103, undeva \u00een Palestina, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 zilnic prin taina Euharistiei, c\u00e2nd arhiereul sau preotul pronun\u0163\u0103 cuvintele: \u201e\u015ei venind steaua\u2026 a stat deasupra, unde era Pruncul.\u201d (\u041catei 2, 9).<\/p>\n

 <\/p>\n

III.<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/strong> Evenimentul Na\u015fterii Domnului nu cedeaz\u0103 nici unei examin\u0103ri, nici localiz\u0103rii condi\u0163ionate \u015fi temporale. Anun\u0163area evanghelic\u0103, prin diferite detalii a evenimentului Na\u015fterii Domnului \u00een Evanghelii, afirm\u0103 \u015fi reafirm\u0103 adev\u0103rul despre aceea c\u0103 Na\u015fterea lui Iisus din Nazaret nu se cite\u015fte pe orizontal\u0103, dar este parte a \u00cenvierii Sale, devine matricea Bisericii, care prin culmina\u0163ia stabilirii obiectivelor sale \u00eel aduce pe ascult\u0103torul cuv\u00e2ntului la momentul realiz\u0103rii eshatologice, \u00een perspectiv\u0103 invers\u0103 devenind momentul na\u015fterii noastre.<\/p>\n

\u00cen varietatea numelor lui Hristos apare \u015fi cauzalitatea diversit\u0103\u0163ii percep\u0163iei Na\u015fterii Sale, care face legitim\u0103 lipsa coinciden\u0163ei dup\u0103 profunzimea cotidian\u0103 a lecturii s\u0103rb\u0103torii. Doar fiec\u0103rui din titlurile hristologice marcate sau nemarcate poate s\u0103 corespund\u0103 \u015fi corespunde deosebita \u00eendreptare a contextualiz\u0103rii personale \u015fi publice a evenimentului na\u015fterii Lui, ca \u00een Biseric\u0103, a\u015fa \u015fi \u00een lume. Na\u015fterea Domnului \u2013 este ziua, \u00een care este loc pentru fiecare din noi.<\/p>\n

p. Iosif:<\/strong> Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een concluzia dialogului nostru sau a acestei reflec\u0163ii despre Na\u015fterea Domnului am ajuns la formularea renumit\u0103 \u201eNa\u015fterea lui Iisus din Nazaret este parte a \u00cenvierii Sale\u201d. La liturghia pashal\u0103 se cuvine s\u0103 se citeasc\u0103 primul fragment din Evanghelia lui Ioan, care dup\u0103 con\u0163inutul s\u0103u mai mult convine s\u0103rb\u0103torii Na\u015fterii lui Hristos \u201e\u00centru ale Sale a venit, dar ai S\u0103i nu L-au primit. \u015ei celor c\u00e2\u0163i L-au primit, care cred \u00een numele Lui, le-a dat putere ca s\u0103 se fac\u0103 fii ai lui Dumnezeu… \u015ei Cuv\u00e2ntul S-a f\u0103cut trup \u015fi S-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00eentre noi \u015fi am v\u0103zut slava Lui, slav\u0103 ca a Unuia-N\u0103scut din Tat\u0103l, plin de har \u015fi de adev\u0103r.\u201d (Ioan 1:11-14). Serb\u00e2nd Pa\u015ftele, Biserica aminte\u015fte \u00centruparea lui Dumnezeu, doxologind Na\u015fterea Domnului \u2013 Ea se \u00eendreapt\u0103 spre \u00cenviere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Romanian.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[13,11,10,5],"tags":[],"class_list":["post-2382","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-interviuri","category-noutati","category-predici","category-stiri"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-Cq","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2382"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5861,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2382\/revisions\/5861"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}