{"id":4881,"date":"2014-05-15T15:22:43","date_gmt":"2014-05-15T13:22:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=4881"},"modified":"2015-09-25T12:53:00","modified_gmt":"2015-09-25T10:53:00","slug":"aceasta-e-crucea-pe-care-trebuie-sa-o-iei-sa-ti-tai-voia-si-sa-asculti-sa-duci-ce-nu-ti-convine","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/aceasta-e-crucea-pe-care-trebuie-sa-o-iei-sa-ti-tai-voia-si-sa-asculti-sa-duci-ce-nu-ti-convine\/","title":{"rendered":"\u201dAceasta e crucea pe care trebuie s\u0103 o iei: s\u0103-ti tai voia si s\u0103 asculti…s\u0103 duci ce nu-\u021bi convine.\u201d"},"content":{"rendered":"

DESPRE SMERENIE<\/strong>
\n — dialog cu Parintele Arsenie Papacioc<\/strong><\/p>\n

Ce se \u00eentelege prin smerenie si care sunt dezastrele m\u00e2ndriei?<\/strong><\/p>\n

— Smerenia este arta care te trimite la tine, s\u0103 stai cu tine, smerit \u00een tine. Procesul care a r\u00e2nduit \u00eentreaga stare de lucruri, soarta \u00eentregii creatii a lui Dumnezeu si care a fost f\u0103cut printr-un act de mare smerenie, \u00eenfricos\u00e2ndu-se \u00eengerii si toate puterile ceresti, este \u00eentruparea M\u00e2ntuitorului. Sigur, Dumnezeu fiind, v\u0103 \u00eenchipuiti ce pogor\u0103 m\u00e2nt, dincolo de orice putere de \u00eentelegere, a f\u0103cut, pentru a lua chip de om.<\/p>\n

Actul \u0103sta era necesar s\u0103 se fac\u0103, pentru c\u0103, printr-un act de m\u00e2ndrie nes\u0103buit, Lucifer a pretins c\u0103 este Dumnezeu, c\u0103 ar fi vrut s\u0103 fie Dumnezeu. Si numai prin dou\u0103 cuvinte: \u0084Eu sunt…» — at\u00e2t a zis satana. Ar fi vrut s\u0103 zic\u0103: Eu sunt Cel Ce sunt, adic\u0103 Dumnezeu. Dar a c\u0103zut. Si v\u0103 \u00eenchipuiti, s-a pedepsit \u00een forma cea mai grozav\u0103 si mai cumplit\u0103. C\u0103 spune \u00eentr-un loc: \u0084Dac\u0103 ai vedea un drac \u00een adev\u0103rata lui ur\u00e2ciune, n-ai putea rezista s\u0103 nu mori». Se mai spune despre o sf\u00e2nt\u0103, Ecaterina, c\u0103 a v\u0103zut un drac, dar nu \u00een adev\u0103rata lui ur\u00e2ciune. Si a preferat s\u0103 mearg\u0103 toat\u0103 viata pe jar, numai s\u0103 nu mai vad\u0103. V\u0103 \u00eenchipuiti, at\u00e2t e de grozav si de ur\u00e2t. Lumea \u00eesi \u00eenchipuie c\u0103 acolo, \u00een suferinte, \u00een iad, va fi tot o conjunctur\u0103 posibil\u0103, dialogal\u0103, nu-stiu-ce. Nu! Una dintre marile suferinte de acolo este si vederea dracilor!<\/p>\n

Deci a fost necesar ca M\u00e2ntuitorul s\u0103 se smereasc\u0103. Pentru c\u0103 smerenia este singura fort\u0103 care poate elibera orice suflet si orice popor, \u00een toat\u0103 creatia lui Dumnezeu. Bun\u0103oar\u0103, noi, ca s\u0103 putem fi al\u0103turi de Hristos, trebuie s\u0103 purt\u0103m aceiasi identitate. Dac\u0103 El s-a smerit, El, Care a f\u0103cut cerul si p\u0103m\u00e2ntul si Care a f\u0103cut tot ce exist\u0103, sigur c\u0103 creatia Lui va trebui s\u0103 stea la dispozitia Lui, smerit\u0103.<\/p>\n

Un crestin cu viat\u0103 bun\u0103, a b\u0103tut la usa M\u00e2ntuitorului s\u0103-i deschid\u0103. Si a \u00eentrebat: \u0084Cine este acolo?» \u0084Un crestin iubitor al T\u0103u». \u0084Nu se poate. Nu esti preg\u0103tit. Nu-ti deschid!» \u00eengrijorat, foarte \u00eengrijorat, si-a dat seama de ce. Pentru c\u0103 el tr\u0103ise o viat\u0103 crestin\u0103 cum a stiut el. Trebuie s\u0103 fac o parantez\u0103: smerenia s-a cam rationalizat. A trecut \u00eentr-un fel de obicei speculat, dup\u0103 cum se spune: \u0084E smerit, m\u00e2ndruletul!» S-a fr\u0103m\u00e2ntat el: \u0084Care ar putea s\u0103 fie motivul pentru care nu mi-a deschis?» Si, fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-se, a intrat \u00eentr-o smerenie autentic\u0103, c\u0103ci nu e usor s\u0103 te fr\u0103m\u00e2nti c\u00e2nd nu te primeste Hristos, mai ales pentru un om care crede si tr\u0103ieste \u00een Hristos, cu n\u0103dejdea vesniciei al\u0103turi de Hristos. Si s-a dus smerit si a b\u0103tut la us\u0103. \u0084Cine este acolo?» \u0084Tu esti», a zis credinciosul. M\u00e2ntuitorul i-a r\u0103spuns: \u0084Dac\u0103 tu esti Eu, intr\u0103!» Avea aceiasi identitate cu El! Cum spune Sf\u00e2ntul Simeon: \u0084Dumnezeu se adun\u0103 cu dumnezeii, dup\u0103 har».<\/p>\n

Ce este falsa smerenie si cum o deosebim de adev\u0103rata smerenie?<\/strong><\/p>\n

— De fapt, trebuie s\u0103 stim toti c\u0103 niciodat\u0103 un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru c\u0103 n-ar mai fi smerit. Precum spune un sf\u00e2nt p\u0103rinte \u00een Pateric: \u0084Ce este smerenia, p\u0103rinte?» \u0084A te vedea pe tine sub toat\u0103 f\u0103ptura, fiule». F\u0103ptur\u0103 e si viermele, faptur\u0103 e si c\u00e2inele. Cum ar putea fi fiinta asta rational\u0103 sub toat\u0103 f\u0103ptura? Pentru c\u0103 si viermele si oricare fiint\u0103 stiu precis ce vor: vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. \u00een sensul acesta se zbate, se \u00eencovoaie s\u0103 ajung\u0103 existenta vietii. Biologic, c\u0103 e vierme.<\/p>\n

«Fiti \u00eentelepti ca serpii», spune M\u00e2ntuitorul, «si bl\u00e2nzi ca porumbeii». De ce \u00eentelept ca sarpele, care-i at\u00e2t de odios \u00eentre fiare, \u00eentre animale? Pentru c\u0103 sarpele \u00eesi fereste capul. S\u0103 nu-1 lovesti la cap, c\u0103 moare. Dac\u0103 \u00eel lovesti oriunde, nu piere. Si capul nostru e Hristos. Trebuie, cu orice chip, identificat cu El si ferit Hristos, s\u0103 nu cumva s\u0103 sufere Hristos, Care a spus: «F\u0103r\u0103 de mine nu puteti face nimic!»<\/p>\n

Lumea, la astfel de cuvinte, dup\u0103 mii de ani, cerbicoas\u0103, consider\u0103 c\u0103 aceste cuvinte din Scriptur\u0103 au fost c\u00e2nd au fost. La anul 419 s-a tinut un Sinod local la Cartagina si printre alte teme care s-au discutat a fost si problema aceasta: grija Bisericii la cele ce a spus Hristos, stiind c\u0103 tot ce a spus Hristos e adev\u0103rat. La canonul 184 spune asa: \u0084Dac\u0103 totusi zici c\u0103 poti ceva f\u0103r\u0103 Hristos, anatema s\u0103 fii!» Adic\u0103, mai mult dec\u00e2t blestemat.<\/p>\n

Cum putem lupta \u00eempotriva m\u00e2ndriei?<\/strong><\/p>\n

— Nu poti, dec\u00e2t dac\u0103 te smeresti. Adic\u0103 ti-a dat o palm\u0103, iar tu, din smerenie, dai si obrazul cel\u0103lalt. Acum nu-i usor s\u0103 dai si obrazul cel\u0103lalt, dar este posibil. Pentru c\u0103 nu e o utopie, nimic nu este ne\u00eemplinibil din ce a spus Hristos. A spus un lucru care se poate face. Dar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu pl\u0103cere, cu bucurie. Pentru c\u0103 ar fi suferit, dac\u0103 se putea, chiar pentru Hristos. Bucuria suferintelor noastre din \u00eenchisori si din lanturi era tocmai asta, c\u0103 ni s-a dat prilejul s\u0103 suferim pentru Hristos! Nu eram noi cei \u00eenfr\u00e2nti, care primeam lovituri. Au fost \u00eenfr\u00e2nti cei care ne-au lovit.<\/p>\n

Compar\u00e2nd toate religiile lumii, care a fost conceptia lor de m\u00e2ntuire? Se constat\u0103 c\u0103 toti doreau s\u0103 scape de suferint\u0103. Hristos zice: \u0084Nu! Numai prin suferint\u0103 puteti sc\u0103pa de suferint\u0103!»; pentru c\u0103 M\u00e2ntuitorul a f\u0103cut at\u00e2t de multe fapte mari: dreptate, \u00eenv\u0103t\u0103turi etc. S\u0103 m\u0103sur\u0103m cu 90 de grade un unghi. Mai mult: a \u00eenviat mortii si multe altele. Se facem unghiul de 180 de grade. Dar n-a m\u00e2ntuit lumea prin asta.<\/p>\n

Misiunea M\u00e2ntuitorului a fost tocmai asta, s\u0103 m\u00e2ntuie lumea prin suferint\u0103. S-a r\u0103stignit pentru noi si atunci unghiul a devenit de 360 de grade, des\u0103v\u00e2rsit. Adic\u0103, atunci a fost biruit satana. M\u00e2ntuitorul era pe Cruce si se v\u0103ita satana. De aceea Crucea este at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eempotriva duhurilor rele, pentru c\u0103 se zice: \u0084\u00een numele Tat\u0103lui (Care \u00eenseamn\u0103 toat\u0103 \u00een\u0103ltimea) si al Fiului (toat\u0103 ad\u00e2ncimea) si al Sf\u00e2ntului Duh (toat\u0103 l\u0103timea)». Adic\u0103 se evoc\u0103 Sf\u00e2nta Treime. Si s-a constatat c\u0103 fuge dracul de Cruce!<\/p>\n

Deci, prin suferint\u00e2 s-a biruit satana. Diferenta \u00eentre dram\u0103 si tragedie e c\u0103 \u00een dram\u0103 eroii biruiesc, \u00een tragedie eroii sunt \u00eenfr\u00e2nti. Noi nu avem tragedii. Avem numai drame. Eroii nostri au biruit, toti! Dovada este c\u0103 M\u00e2ntuitorul, Care este de-a dreapta Tat\u0103lui, a zis: «Vi s-a dat toat\u0103 puterea, \u00een cer si pe p\u0103m\u00e2nt». Si a mai zis ceva care ne priveste direct: «\u00eendr\u0103zniti! Eu am biruit lumea!» Cine a biruit? Satana? Cine a biruit? Cei care au lovit? Cei care L-au r\u0103stignit?<\/p>\n

De aceea, suferinta aduce foarte mult\u0103 smerenie. Numai at\u00e2t: s\u0103 se fac\u0103 pentru marele Adev\u0103r. Pentru Hristos. C\u0103 noi cerem harul lui Dumnezeu. F\u0103r\u0103 harul lui Dumnezeu nu se poate nimic, pentru c\u0103 zice Hristos: «F\u0103r\u0103 de Mine nu veti putea face nimic».<\/p>\n

El e tulpina, noi suntem ml\u0103ditele. Nu pot, nici ml\u0103dita, nici mugurii, nici frunzele, f\u0103r\u0103 vit\u0103.<\/p>\n

Si atunci, din momentul din care nu putem face nimic f\u0103r\u0103 puterea lui Dumnezeu, cerem harurile Lui ca s\u0103 putem face. Dar Dumnezeu nu d\u0103 harul ca la un milog. \u00eeti d\u0103 ca s\u0103 te ridici, s\u0103 rupi din tine pentru altii, s\u0103-ti pui viata interioar\u0103 la punct, s\u0103 g\u00e2ndesti frumos, s\u0103 stii s\u0103 suferi pentru adev\u0103r! Si chiar pentru fratele t\u0103u.<\/p>\n

Atunci harurile vin din abundent\u0103. S\u0103 stii s\u0103 ceri, dar nu cu o m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103, tig\u0103neasc\u0103!<\/p>\n

Cum putem c\u0103p\u0103ta smerita smerenie si care sunt roadele ei?<\/strong><\/p>\n

— Hai s\u0103 v\u0103 spun, ca s\u0103 m\u0103 \u00eentelegeti, ca s\u0103 nu vorbim si noi, rationaliz\u00e2nd-o. Smerita smerenie. Despre asta vorbim. Si, din momentul \u00een care smerita smerenie se ad\u00e2nceste c\u00e2t mai mult, tr\u0103iesti c\u00e2t mai mult \u00eentr-o stare de pl\u0103cere, de bucurie, de eliberare; iar toate aceste lucruri vin f\u0103r\u0103 s\u0103 se vad\u0103 si f\u0103r\u0103 s\u0103 se discute. Te ajuti pe tine si pe toti ai t\u0103i, care nu mai sunt \u00een lumea aceasta. Atunci nu mai esti un ins. Esti un univers, un microcosmos, \u00een care se oglindeste un macrocosmos, adic\u0103 o lume \u00eentreag\u0103, dac\u0103 tr\u0103iesti aceste lucruri.<\/p>\n

Trei lucruri cere Dumnezeu de la noi, si ne cere cu ardoare: umilint\u0103, umilint\u0103, umilint\u0103! Si \u0084l\u0103sati-M\u0103 pe Mine mai departe!» F\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 renunt\u0103m la treburile care ne aduc p\u00e2inea cea de toate zilele. Dar peste tot \u00een inima mea s\u0103 fie prezent Hristos!<\/p>\n

Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, se pun probleme \u00een lumea nevoitorilor, \u00een lumea tr\u0103itorilor, probleme de m\u00e2ntuire, de existent\u0103 duhovniceasc\u0103. Nu prea sunt pentru o mare nevoint\u0103. Sunt mai mult pentru o mare trezvie! 0 permanent\u0103; o vibratie continu\u0103. Aceast\u0103 figur\u0103 de stil nemaipomenit\u0103 a pus \u00eengerii \u00een miscare si ei au ap\u0103rut, \u00een fel si fel, cu mult\u0103 smerenie, slujind pe oamenii acestia smeriti. Da. Sunt mai mult pentru o stare de trezvie continu\u0103.<\/p>\n

Starea de m\u00e2ndrie e stare dr\u0103ceasc\u0103, absolut diavoleasc\u0103. Mic\u0103 sau mare. Si nu trebuie s\u0103 ne crut\u0103m nici cea mai mic\u0103 greseal\u0103. Nu trebuie s\u0103 ne temem, dac\u0103 se greseste. Nici o nenorocire nu \u00eenseamn\u0103 ceva. Nimic nu este pierdut, at\u00e2ta vreme c\u00e2t credinta este \u00een picioare, c\u00e2t sufletul nu abdic\u0103 si capul se ridic\u0103 din nou! Adic\u0103 exist\u0103 putinta de iertare, dar, cum spun, s\u0103 o ai ca un viteaz, ca un erou al lui Hristos si numai al lui Hristos, oriunde ai fi.<\/p>\n

Starea de nevoint\u0103 nu este rea si n-avem dreptul s\u0103 desfiint\u0103m lucrul acesta. Dar nu numai starea de nevoint\u0103. Sau nu trebuie ap\u0103sat numai pe nevoint\u0103, ci mai mult pe starea de vibratie, de prezent\u0103 si unire a inimii tale cu inima lui Dumnezeu, prin diferite rug\u0103ciuni. Dac\u0103 se poate, \u0084Doamne lisuse…».<\/p>\n

— P\u0103rinte, dac\u0103 prin suferint\u0103 ajungem la o adev\u0103rat\u0103 smerenie, trebuie cumva s\u0103 ne arunc\u0103m singuri \u00een ispit\u0103?<\/strong><\/p>\n

— Nici nu se pune bine problema. \u0084Trebuie s\u0103 m\u0103 ag\u0103t de o sfoar\u0103, s\u0103-mi dau drumul jos, s\u0103 v\u0103d cum e cu piciorul rupt». Avem des necazuri pentru c\u0103 dumneavoastr\u0103 trebuie s\u0103 mai stiti si un lucru: dac\u0103 ati sti c\u00e2t\u0103 r\u00e2vn\u0103 pune satana ca s\u0103 ne \u00eentrerup\u0103 de la lucrarea noastr\u0103 duhovniceasc\u0103, de la orice rug\u0103ciune nu ati mai pune asa problema!<\/p>\n

Orice crestin e atacat, si v\u0103 spun, ca duhovnic nam \u00eent\u00e2lnit s\u0103 nu-mi spun\u0103: \u0084P\u0103rinte, sunt atacat la rug\u0103ciune, am g\u00e2nduri \u00eempr\u0103stiate etc». Ne atac\u0103 diavolul, ne lupt\u0103 el \u00eempotriv\u0103. Dar nu trebuie s\u0103 d\u0103m atentie. Este o mare greseal\u0103 s\u0103 se stea de vorb\u0103 cu satana. Nu se st\u0103 de vorb\u0103 cu el. Se st\u0103 de vorb\u0103 numai cu Dumnezeu, dac\u0103 vrei s\u0103-1 gonesti. Zi \u0084Doamne lisuse…» si stai de vorb\u0103 cu Dumnezeu. Puterea numelui \u00eel goneste. Chiar dac\u0103 te apas\u0103 atunci, chiar dac\u0103 te lupt\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori, de ia patul cu tine \u00een sus. Nu te apuca s\u0103 blestemi.<\/p>\n

Asta-i o greseal\u0103. Lui \u00eei convine dialogul, c\u0103 \u00eel recunosti. Dar asa, prin rug\u0103ciune,\u00eel ignori. Stai de vorb\u0103 cu Dumnezeu atunci c\u00e2nd esti atacat. Si atunci, sigur c\u0103 el — am spus de mai multe ori — a \u00eenv\u0103tat foarte mult\u0103 lume s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103.<\/p>\n

Unde se afl\u0103 c\u0103lug\u0103rii fat\u0103 de mireni pe scara tr\u0103irii smereniei?<\/strong><\/p>\n

— Eu v\u0103 spun c\u0103 exist\u0103 o mare diferent\u0103, si ca s\u0103 fiu conciliant, monah \u00eenseamn\u0103 \u0084crestin bun». Dar nu-i numai at\u00e2t, dac\u0103 apuci s\u0103 tr\u0103iesti \u00een m\u00e2n\u0103stire. Apucasem s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 rug\u0103ciuni faci si acas\u0103; faci multe, dar nu se face acest mare lucru care caracterizeaz\u0103 aceast\u0103 cruce a c\u0103lug\u0103rului: t\u0103ierea voii. S\u0103 nu faci ceea ce vrei tu. S\u0103 faci ceea ce-ti spune altul. Si atunci, tu, \u00een felul acesta t\u0103indu-ti voia — c\u0103ci Dumnezeu ne-a creat cu voint\u0103 liber\u0103, ratiune si afecte -, aici trebuie s\u0103-ti tai vointa liber\u0103. Ne trezim lupt\u00e2ndu-ne cu Dumnezeu. Si trebuie s\u0103-L \u00eenfr\u00e2ngem. Dar \u00een sensul c\u0103 \u00eei place foarte mult \u00eenfr\u00e2ngerea aceasta. Pentru c\u0103 noi ne desfiint\u0103m. Ne smerim.<\/p>\n

Intr-o m\u00e2n\u0103stire era un staret care stia s\u0103 dea cununi. Si era un p\u0103rinte b\u0103tr\u00e2n — Sf\u00e2ntul loan Sc\u0103rarul consemneaz\u0103 lucrul \u0103sta -, de 50 de ani, ca v\u00e2rst\u0103. Si-l trimitea undeva. Si c\u00e2nd se ducea acolo, \u00eel fug\u0103rea: \u0084Ce cauti aici? Du-te acolo, unde te-am trimis!» Si uite asa \u00eel freca. Si-l \u00eentreab\u0103 sf\u00e2ntul: \u0084Nu te smintesti?» \u0084Nu, p\u0103rinte C\u00e2nd am venit aici mi-au spus \u0103stia c\u0103 m\u0103 \u00eencearc\u0103 30 de ani. Si am numai 15″. La 17 ani de nevoint\u0103 din aceasta, de t\u0103ierea voii, a murit. Dar la moarte a zis asa: \u0084Multumesc lui Dumnezeu si vou\u0103 ca prin t\u0103ierea voii mi-ati m\u00e2ntuit sufletul!»<\/p>\n

E foarte frumos. Nu se potriveste cu ce e \u00een lume. Pe urm\u0103, dragii mei, mi se pare c\u0103 nici o adunare de cuvinte filosofice nu poate explica c\u0103lug\u0103ria. Exist\u0103, si am spus de multe ori \u00een m\u00e2n\u0103stire asa de importante lucruri, \u00eenc\u00e2t s-a vorbit prea putin despre ele, si prea putini le-au atins. E o tr\u0103ire continu\u0103. C\u0103ci spune M\u00e2ntuitorul: «Vrei s\u0103 fii des\u0103v\u00e2rsit? Ia crucea si urmeaz\u0103-Mi Mie!» Aceasta e crucea pe care trebuie s\u0103 o iei: s\u0103-ti tai voia si s\u0103 asculti. Si, fratilor, stiti ce \u00eenseamn\u0103 cruce: S\u0103 duci ce nu-ti convine. Asta \u00eenseamn\u0103.<\/p>\n

Uneori aproape c\u0103 nu poti.<\/strong><\/p>\n

— Nu se pune problema: \u0084Nu pot». Duci p\u00e2n\u0103 cazi! Nu se pune problema. Dar s\u0103 stiti c\u0103 s-au putut face, dincolo de \u00eenchipuirea omeneasc\u0103 multe minuni. I s-a spus unui frate: \u0084D\u0103 pietroiul \u0103la la o parte!» Dar asta era o chestie pentru 20 de insi. Si el, n\u0103duf, nu-stiu-ce, l-a dat la o parte c\u0103 a zis p\u0103rintele staret!»<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu ne p\u0103r\u0103seste Dumnezeu, dac\u0103 neam d\u0103ruit Lui. Cum credeti dumneavoastr\u0103, c\u0103 este El, Care e prezent \u00een pasul fiec\u0103rui ins, chiar si al p\u0103g\u00e2nilor? Dar la crestini, care zi si noapte se roag\u0103 \u00een felul lor? Ii ajut\u0103, \u00eei \u00eent\u0103reste. Nu facem lucrul acesta, adic\u0103 ascult\u0103rile, cu aspect de exagerare, \u00een m\u00e2n\u0103stiri. Dar la nivelul care exist\u0103, treburile necesare s\u0103 le fac\u0103 cu dragoste, si e destul.<\/p>\n

Pe un frate — \u00een Pateric — l-a trimis, spune, s\u0103 adune baleg\u0103 uscat\u0103. F\u0103ceau focul cu ea, c\u0103 erau s\u0103raci. \u0084P\u0103i, m\u0103 trimiti acolo unde e leoaica aia?» C\u0103 era o leoaic\u0103 acolo. \u0084Cum, zice, nu te duci pentru c\u0103 e o leoaic\u0103 acolo? S\u0103 mi-o aduci legat\u0103 \u00eencoace!» Si s-a dus la ea. Leoaica, fugi! \u0084Stai, c\u0103 mi-a spus staretul s\u0103 te leg!» Si a legat-o. Si o t\u00e2ra. Si c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 chiar o aduce, a zis staretul, pentru smerenia lui: \u0084De ce mi-ai adus c\u0103teaua asta? D\u0103-i dmmul, s\u0103 n-o v\u0103d!» Si zice: \u0084Da, dar eu am crezut c\u0103 e leoaic\u0103». Si, \u00eentradev\u0103r, era leoaic\u0103.<\/p>\n

Domnii mei, nu neglijati Scriptura! Exist\u0103 niste lucruri dincolo de \u00eenchipuiri, care sunt niste realit\u0103ti. Dac\u0103 spune M\u00e2ntuitorul cuvintele cele mai de v\u00e2rf ale Scripturii: «Vrei s\u0103 fii des\u0103v\u00e2rsit? Ia crucea si urmeaz\u0103-Mi Mie!»<\/p>\n

Cuvintele M\u00e2ntuitorului: «Fericiti cei s\u0103raci cu duhul, c\u0103ci acelora este \u00eemp\u0103r\u0103tia cerurilor», au leg\u0103tur\u0103 cu smerenia?<\/strong><\/p>\n

— Chiar despre ei vorbeste! Fericiti cei smeriti! Iar aceasta, pentru c\u0103, v\u0103 spun, identitatea e chiar cu Hristos. C\u0103ci El S-a smerit. Si se smereste continuu. Cine s-a smerit, este \u00een identitate cu El. Ferice de el! E smerit; \u00eesi vede de mersul vietii lui mai departe; este umilit de c\u0103tre toat\u0103 lumea. Stiti dumneavoastr\u0103 c\u0103 acestea sunt valorile cele mai mari chiar si \u00een m\u00e2n\u0103stire si \u00een lume? Oamenii care duc o viat\u0103 ascuns\u0103, sufleteasc\u0103, duhovni ceasc\u0103, dar \u00een rest, s\u0103racii, duc o viat\u0103 de s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov, care este patronul Bucurestilor, a fost v\u0103car, \u00een satul Basarabov din Bulgaria. Si mergea \u00eenf\u0103surat cu c\u00e2rpe la picioare c\u0103ci nu avea \u00eenc\u0103lt\u0103minte. Si r\u00e2deau copiii de el. Copii neast\u00e2mp\u0103rati, m\u0103 rog. Si, \u00eentr-o zi el, p\u0103zind vitele, a c\u0103lcat pe un cuib de pas\u0103re si a omor\u00e2t puii, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea. Si, sigur, i-a p\u0103rut foarte r\u0103u si si-a pedepsit piciorul \u0103la, s\u0103 nu-l mai \u00eenveleasc\u0103 nici cu c\u00e2rpele alea. Vezi, c\u00e2t\u0103 t\u0103rie c\u00e2t\u0103 dorint\u0103 de a fi omul lui Dumnezeu? Era s\u0103rac cu duhul, dar era bogat cu sufletul la Dumnezeu.<\/p>\n

Chiar acum am avut Evanghelia cu s\u0103racul Laz\u0103r si bogatul. V\u0103 \u00eenchipuiti ce \u0084fericire» era! Si omul acesta, Laz\u0103r, suferea pentru Dumnezeu, dar nu c\u00e2rtea. N-a fost suficient\u0103 numai suferinta: Nu c\u00e2rtea! Pentru c\u0103 lor, celor \u00een suferint\u0103 Dum nezeu le d\u0103 harul s\u0103 cread\u0103, s\u0103 fie ostasi ai lui Hristos.<\/p>\n

Ai putinta, acolo unde vrei, dar nu poti s\u0103 ajuti, s\u0103 te rogi. Esti \u00een tramvai si vezi un b\u0103tr\u00e2n cersetor si n-ai ce s\u0103-i dai. Poti, totusi, s\u0103 zici: \u0084Doamne, miluieste-l si pe el!»<\/p>\n

Asta-i situatia. Este o foarte mare greseal\u0103 s\u0103 nu dai si pentru altii. C\u0103 nu se rupe din tine nimic. Aceast\u0103 milostenie ar putea s\u0103 umple cerurile de m\u00e2ntuiti. S\u0103 stiti, mil\u0103 e toat\u0103 Scriptura. Mil\u0103 e toat\u0103 Scriptura! Ce greseal\u0103 mare este,c\u0103ci sunt at\u00e2tia oameni care, oricum, \u00eentind m\u00e2na. Fratilor s\u0103 nu l\u0103sati m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 nici c\u00e2nd v\u0103 d\u0103, nici c\u00e2nd v\u0103 cere.<\/p>\n

Cam cum ati vedea leg\u0103tura dintre nevointele trupului si smerenie?<\/strong><\/p>\n

— Fratilor, trupul nu trebuie condamnat. L-a f\u0103cut un mare mester si trebuie p\u0103strat. Noi condamn\u0103m \u00eemp\u0103timirea. Si nici nu punem problema iert\u0103rii. Int\u00e2i punem problema vindec\u0103rii. Iertarea vine de la sine. Deci, nu avem nimic cu trupul. Chiar dorim foarte mult s\u0103-l mentinem, ca s\u0103 se poat\u0103 m\u00e2ntui si el.<\/p>\n

Uite, s\u0103 v\u0103 spun un alt caz, fiind vorba de smerenie, chiar dac\u0103 iese din subiect, dar sa nu-l sc\u0103p\u0103m din m\u00e2n\u0103. Un frate a venit la m\u00e2n\u0103stire, cum obisnuieste lumea s\u0103 spun\u0103, mai simplu. Nu e nimeni simplu, dac\u0103 a venit la m\u00e2n\u0103stire. A avut un Duh, care a lucrat si care ajuta at\u00e2t de mult neamul omenesc. Si staretul i-a spus: \u0084Ce cauti aici, la poart\u0103?» \u0084Am venit si eu aici, s\u0103 m\u0103 fac c\u0103lug\u0103r». \u0084Aici sunt oameni smeriti. Tu nu vezi c\u0103 esti m\u00e2ndru?» Iar el, s\u0103racul, nici nu stia ce-i aceea m\u00e2ndrie. Era foarte doritor. \u0084Da, dar m\u0103 fac si eu c\u0103lug\u0103r».<\/p>\n

\u0084Nu. Aici sunt oameni smeriti. Nu se poate. Tu esti m\u00e2ndru». El, s\u0103racul, insista. Staretul zice: \u0084Bine, stai aici la poart\u0103 si cine intr\u0103, s\u0103-i zici: \u0164Binecuv\u00e2ntati-m\u0103 pe mine, c\u0103 sunt m\u00e2ndru\u0165. Si cine iese, s\u0103-i zici tot asa». Si l-a tinut acolo sapte ani. Sapte ani. Ii d\u0103dea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, dar nu l-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se smereasc\u0103. Iar el a fost sincer, c\u0103 sincer venise la m\u00e2n\u0103stire, si i-a spus staretului: \u0084Iertati-m\u0103 pe mine, c\u0103 sunt m\u00e2ndru!» \u0084Blago sloviti, c\u0103 sunt m\u00e2ndru!» Asta era toat\u0103 ascultarea. Si el o f\u0103cea cu toat\u0103 inima. Si s-a sfintit.<\/p>\n

Deci, repet, nu condamn\u0103m trupul. Ii d\u0103m ce-i trebuie. Ins\u0103 nu l\u0103s\u0103m necondamnat\u0103 nep\u0103timirea trupului. Trupul nostru se \u00eemp\u0103timeste \u00een fel de fel de p\u0103cate. Si atunci trebuie vindecat. Cu orice chip.<\/p>\n

Un om care nu a cunoscut smerenia, dar vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu, cum se poate \u00eentoarce? Ce trebuie s\u0103 fac\u0103?<\/strong><\/p>\n

— Fratii mei, la Dumnezeu nu exist\u0103 un trecut r\u0103u, din momentul \u00een care este un prezent bun. Te-a iertat si Dumnezeu. Dac\u0103 te-a iertat, te-a iertat definitiv. Numai s\u0103 continui o viat\u0103 bun\u0103 ca s\u0103 meriti \u00eentr-un fel, cu harul lui Dumnezeu, aceast\u0103 iertare. Nu se pune problema, e iertat. Avem at\u00e2tea cazuri. Avem pe Moise Arapul, care a fost t\u00e2lhar. Avem pe Varvar, care a fost t\u00e2lhar Si sunt sfinti. Dar si-au revenit, s-au c\u0103it amarnic. La Dumnezeu, dragii mei, dac\u0103 este inima smerit\u0103 si \u00eenfr\u00e2nt\u0103, mare e mila Lui.<\/p>\n

Eu am fost — iertati-m\u0103 c\u0103 v\u0103 fac o confident\u0103 eram \u00een p\u0103dure, \u00een pustie, si am fost atacat de satana \u00eentr-o form\u0103 foarte dur\u0103. Si \u00eencercam un act de smerenie \u00een fata lui Dumnezeu, c\u0103 «sunt nimic»… In sf\u00e2rsit, m\u0103 fortam. Si-am fost eliberat Si am zis- citind din Vietile Sfintilor -, am strigat tare, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 mai jenez, m\u0103 auzeau, poate lupii: Mare mai e un om smerit \u00een fata lui Dumnezeu! M-am mcurajat foarte mult si am v\u0103zut c\u0103 harul lui Dumnezeu m-a ajutat, c\u0103ci eu n-am putut s\u0103 m\u0103 m\u0103sor c\u00e2t\u0103 smerenie am. C\u0103ci nu m-am putut vedea dec\u00e2t mai putin smerit dec\u00e2t toti oamenii de pe lumea asta.<\/p>\n

Unii Sfinti P\u0103rinti consider\u0103 c\u0103 smerenia e cea mai mare virtute. Ati putea s\u0103 ne spuneti care sunt criteriile de apreciere?<\/strong><\/p>\n

— De fapt, este m\u00e2ntuitoare, dar, m\u0103 scuzati, fac o rectificare: \u0084Smerenia te duce p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu si dragostea gust\u0103 din Dumnezeu!» Iubirea, dar o iubire smerit\u0103. Smerenia destul este smerenie. Singura cale este smerenia.<\/p>\n

Am fost prin Grecia la o m\u00e2n\u0103stire si o c\u0103lug\u0103rit\u0103 m-a rugat s\u0103 scriu ceva pe o vedere. Si am scris asa: \u0084Singur\u0103 smerenia». Si a \u00eenteles imediat — \u00eei traducea cineva. Si a c\u0103zut imediat \u00een genunchi. C\u0103ci si-a dat seama de importanta smereniei. Si ele stiau c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, aceasta este calea. S-a smerit Hristos, Care e Dumnezeu, Care e St\u0103p\u00e2n, Care ne tine cu dragostea Lui pe toti si lumea si firele de iarb\u0103. S-a smerit Hristos si noi s\u0103 nu fim smeriti? Ce ziceti?<\/p>\n

Ce puteti spune despre cei care merg si la Biserica Ortodox\u0103 si la alte confesiuni?<\/strong><\/p>\n

— Nu este permis. Adic\u0103 te duci la mai multe adev\u0103ruri de credint\u0103? Exist\u0103 un singur adev\u0103r de credint\u0103: adev\u0103rul ortodox! Crezul! Si dac\u0103 esti ortodox, respecti Ortodoxia. Dac\u0103 nu, cazi \u00een erezie si tu.<\/p>\n

Dar dac\u0103 exist\u0103 un imbold interior de a c\u0103uta si \u00eentr-o parte si \u00een alta?<\/strong><\/p>\n

— Acum, cazuri de astea sunt chiar mai multe. S\u0103 cerceteze. Dar nu pentru ortodocsi. Dac\u0103 esti ortodox, intr\u0103 \u00een bisericile ortodoxe. Ce nu ti-a dat Biserica Ortodox\u0103? Ce lipsuri ai g\u0103sit la ea de te-ai dus si dincolo? Acolo unde nu cred \u00een Maica Domnului, unde nu-si fac cruce!… Domnilor, s-au facut Sinoade; Sinoade ecumenice si Sinoade locale si apostolice. Si au condamnat cu anatematiz\u0103ri pentru un singur motiv de credint\u0103, de adev\u0103r de credint\u0103 — cum au fost Sinoadele de la cel de la Niceea, la anul 325, p\u00e2n\u0103 la anul 787. Si pentru un singur lucru, dac\u0103 nu credeau \u00een Maica Domnului c\u0103 e 0EOTOKOS, adic\u0103 N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu, Biserica i-a dat anatemei.<\/p>\n

Deci s-au stabilit aceste dogme precise. Ori, s-au f\u0103cut aceste Sinoade ecumenice si o multime de alte Sinoade locale. Si atunci ce lipsuri a g\u0103sit cineva \u00een Ortodoxie, de se duce si \u00een alt\u0103 parte? Atunci nu e ortodox! Si noi nu st\u0103m de vorb\u0103, nu facem catehiz\u0103ri aici. E o greseal\u0103! S\u0103 se tin\u0103 de Biserica Ortodox\u0103! S\u0103 vin\u0103 harul lui Dumnezeu peste el. C\u0103 vine, domnilor, vine!… Dumnezeu e bogat! Ne asteapt\u0103!… Ne asteapt\u0103 s\u0103 cerem. Dar s\u0103-L recunoastem pe El, c\u0103 El este Cel Ce este!<\/p>\n

In cei 14 ani de temnit\u0103 grea, la Aiud, ati avut bucurii duhovnicesti? De ce ati fost \u00eenchis?<\/strong><\/p>\n

— A fost extraordinar. Am iesit foarte folositi. Temnita \u00een sine e o mare nevoint\u0103.<\/p>\n

Ultima dat\u0103 am fost condamnat pentru 40 de ani, mai ales pentru c\u0103 am f\u0103cut parte din \u0084Rugul Aprins» de la Antim. Era o miscare de re\u00eennoire a vietii duhovnicesti. Si n-aveau cum s\u0103 ne condamne, asa c\u0103 ne-au condamnat ca organizatie subversiv\u0103. A durat 90 de zile ancheta si a fost foarte nesuferit\u0103.<\/p>\n

Si erau fel de fel de oameni, adunati din toat\u00e2 lumea. In sf\u00e2rsit, lucrul \u0103sta \u00eel stiti, nu e nevoie s\u0103 vi-l spun eu. Ei, aceast\u0103 temnit\u0103 era suficient\u0103, era destul ca s\u0103 te smereasc\u0103. Pentru c\u0103, domnilor, abia \u00eeti mai tineai sufletul. Dar stiai c\u0103 suferinta aceasta este pentru marele Adev\u0103r, pentru c\u0103 se punea problema s\u0103-ti sluteasc\u0103 ideile si sufletul cu diferitele lor metode. Pentru asta, pentru c\u0103 \u00eei \u00eenfr\u00e2ngeai, pentru c\u0103 nu acceptai, pentru c\u0103 erai un mare erou s\u0103 spui: \u0084Domnule, nu primesc acest lucru!», te costa viata.<\/p>\n

Am fost chemat, eu personal, de un colonel c\u0103 erau la Aiud 10 colonei. Aveam un nume s\u0103 zicem, pe acolo, c\u0103 eram si preot si c\u0103lug\u0103r. Eram \u00een haine de pusc\u0103rias, smerit, s\u0103 zic asa, smerit cel putin \u00een form\u0103, si m\u0103 \u00eentreba colonelul s\u0103-i explic c\u0103 exist\u0103 Dumnezeu. Zic: \u0084Da, domnule colonel, existenta noastr\u0103, suflarea noastr\u0103, inteligenta, ratiunea, dovedesc aceasta», am \u00eenceput s\u0103-i explic. \u0084Astea-s f\u0103cute de un mare Mester. Nu-s f\u0103cute la \u00eent\u00e2mplare. Sau cine le-a f\u0103cut?» Si am continuat s\u0103-i explic: \u0084S-au f\u0103cut at\u00e2tea semne, a venit Hristos, a \u00eenviat… Dar dumnea voastr\u0103 de ce nu credeti?» Era o mare \u00eendr\u0103zneal\u0103 la mine s\u0103-l \u00eentreb lucrul \u0103sta. Dar a trebuit s\u0103-mi ap\u0103r adev\u0103rul. Zice: \u0084R\u0103zboiul care s-a dus \u00een Rusia, care a fost \u00een numele Crucii, m-a convins c\u0103 nu exist\u0103 Dumnezeu». \u0084Ce \u00een numele Crucii domnule! Nebunul \u0103la de Hitler a vrut s\u0103 cucereasc\u0103 Rusia si a crezut c\u0103 rusii o s\u0103-l lase». Si \u00eei zic: \u0084Bine. Dar \u00eenainte de r\u0103zboiul \u0103sta de ce nu credeati?» Si m-a \u00eentrebat: \u0084Care ti-e ultimul argument?» \u0084Sunt gata s\u0103 mor, domnule. Dar am v\u0103zut c\u0103 n-am cu cine», i-am spus. Si a \u00eenceput s\u0103 urle: \u0084Luati-l! Luati-l!»<\/p>\n

Ce personalit\u0103ti ati cunoscut?<\/strong><\/p>\n

— V\u0103 m\u0103rturisesc drept, iertati-m\u0103 c\u0103 v\u0103 spun orice detinut era o mare personalitate. Pentru c\u0103 omul \u0103sta reprezenta ceva \u00een suferintele lui acolo. Rezista ani de zile. Clip\u0103 de clip\u0103, ceas de ceas zi de zi, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, lun\u0103 de lun\u0103, an de an. Ani si ani. Si era o mare personalitate Acolo era o nivelare, nu se punea problema de exceptii. Cel mai bun era cel care era cel mai prezent, \u00een inima lui. C\u0103 erau suferinte foarte mari. M-a impresionat unul din ei, s\u0103racul, care uitase cum o cheam\u0103 pe sotia lui. Pentru c\u0103 \u00eenceta memoria din cauza marii sl\u0103biciuni. Si nu stia cum o cheam\u0103. Acolo sotiile erau at\u00e2t de divinizate si de poetizate… Dati-v\u0103 seama! Sigur, orice ins era o personalitate. Am cUnoscut, sigur c\u0103 da. Am stat cu fel de fel de oameni. Am stat si cu Nae lonescu, am stat si cu Nichifor Crainic, am stat si cu Gane. Si ne perindam. Bine\u00eenteles c\u0103 eram tinuti str\u00e2ns, strasnic. C\u00e2te doi, c\u00e2te trei. Ne schimbau.<\/p>\n

Este pustnicia un model spre des\u0103v\u00e2rsire?<\/strong><\/p>\n

Care a fost motivatia interioar\u0103 a sfintiei voastre pentru care v-ati retras \u00een pustie?<\/strong><\/p>\n

— Sigur c\u0103 pustia este un model. Aici te rogi \u00een libertate, v\u0103 dati seama, \u00een fosnetul frunzelor copacilor, \u00een urletul vulpilor, \u00een urletul lupilor…<\/p>\n

Am stat pustnic aproape doi ani. Motivul interior era tot o cunoastere a lucrurilor si, mai bine zis, o evlavie. Am avut o evlavie. Ins\u0103 s\u0103 stiti c\u0103 eram mai mult pentru o viat\u0103 de obste dec\u00e2t pentru o viat\u0103 de pustie.<\/p>\n

Si acum s\u0103 v\u0103 dau un exemplu: doi insi, bine intentionati, au plecat. Unul la m\u00e2n\u0103stire si altul \u00een pustie. Si ei s-au iubit \u00een lume, s-au pretuit ca prieteni. Si unul s-a dus \u00een pustie si unul \u00een obste. Am\u00e2ndoi au fost cinstiti. Cel din pustie a venit s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 la m\u00e2n\u0103stire fratelui care era ascult\u0103tor, \u00een ascultare. Si staretul, un om al lui Dumnezeu, le-a dat voie s\u0103 se plimbe prin p\u0103dure, s\u0103-si destind\u0103 sufletul. Asta e foarte important, s\u0103 stiti. Si au dat de un mort. Si a zis cel din pustie: \u0084Hai s\u0103 ne rug\u0103m s\u0103 \u00eenvieze». Si s-au rugat. Si a \u00eenviat mortul. Si a zis cel din pustie \u00een sinea lui: \u0084Pentru rug\u0103ciunile mele a \u00eenviat mortul». C\u0103 el tr\u0103ise \u00een pustie. Cel\u0103lalt nu si-a pus problema. S-a rugat si at\u00e2t. Si au plecat la m\u00e2n\u0103stire. Si cum s-au dus la m\u00e2n\u0103stire, staretul \u00eei spune repede ascult\u0103torului: \u0084Fugi repede, dincolo de fluviul acela». C\u0103 era un fluviu mare acolo. Si nu barc\u0103, nu sc\u00e2ndur\u0103, nu copac… \u0102sta a fugit si un crocodil l-a luat pe spate si l-a dus dincolo. Si a zis staretul celuilalt: \u0084Vezi, pentru rug\u0103ciunile cui a \u00eenviat mortul?»<\/p>\n

Adic\u0103 vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 viata de obste cu t\u0103ierea voii este o foarte mare lucrare \u00een creatia lui Dumnezeu, cu numele de monahism. Este cel mai important lucru \u00een creatia p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Dumnezeu. V\u0103 spun \u00eenc\u0103 o dat\u0103, e foarte greu s\u0103 \u00eencrucisezi cuvinte filosofice ca s\u0103 vorbesti de el. El nu e o discutie, el e o tr\u0103ire. Niciodat\u0103 n-ai s\u0103 poti explica de ce e gustul \u0103sta asa si cel\u0103lalt asa. Il simti, \u00eel tr\u0103iesti, dar nu-l explici.<\/p>\n

Smerenia vine \u00eenainte sau dup\u0103 poc\u0103int\u0103?<\/strong><\/p>\n

— F\u0103r\u0103 discutie c\u0103 smerenia trebuie s\u0103 fi existat mai \u00eent\u00e2i. G\u00e2ndul fmmos de a sluji lui Dumnezeu, de a se d\u0103rui lui Dumnezeu. Au existat si una si alta, a existat smerenia, care s-a \u00eenmultit \u00een inima si \u00een sufletul t\u0103u, iar viata de nevoint\u0103 o faci pentru c\u0103 \u0103sta e programul zilei si ajut\u0103 poc\u0103intei.<\/p>\n

Smerenia e s\u00e2ngele vietii. Nu te poti m\u00e2ntui f\u0103r\u0103 ea. Poti s\u0103 faci metanii, s\u0103 cari p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 te nevoiesti, dar smerenia exist\u0103. Nu exclude.<\/p>\n

Ne spuneti un cuv\u00e2nt despre rug\u0103ciune?<\/strong><\/p>\n

— Int\u00e2i, ce trebuie spus e c\u0103 se vorbeste prea mult despre rug\u0103ciune. \u0102sta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie f\u0103cut. St\u0103 \u00een firea si \u00een puterea oricui s\u0103 priceap\u0103 lucrul \u0103sta.<\/p>\n

Eu personal nu sunt pentru rug\u00e2ciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. Omul nu trebuie s\u0103 fie tipicar. Trebuie s\u0103 fie tipicar ca procedeu, \u00een ce priveste dorinta de a se \u00eenduhovnici. Nu avem numaidec\u00e2t nevoie de o rug\u0103ciune de tipic. Avem nevoie de o prezent\u0103 continu\u0103 a inimii, aceast\u0103 stare continu\u0103 de dragoste, de relatie cu Dumnezeu, asta este esenta rug\u0103ciunii. Pentru c\u0103 si o t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103 \u00eenseamn\u0103 o rug\u0103ciune ad\u00e2nc\u0103. Si o rug\u0103ciune ad\u00e2nc\u0103 \u00eenseamn\u0103 o t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 faci rug\u0103ciunea asta care e obligatorie, o poti face. Dar dac\u0103 se face o rug\u00e2ciune din aceasta dup\u0103 tipic, dup\u0103 ce se termin\u0103, omul se consider\u0103 achitat de obligatia rug\u0103ciunii din inim\u0103 si se retrage f\u0103r\u0103 nimic de la ceea ce ar trebui s\u0103-l tin\u0103 prezent. Adic\u0103 sunt mai mult pentru o continu\u0103 tres\u0103rire duhovniceasc\u0103. De aceea m\u0103 faceti s\u0103 spun c\u0103 orice clip\u0103 poate s\u00e2 fie un timp si orice suspinare poate s\u0103 fie o rug\u0103ciune. Suspinarea nu se face asa: \u0084Uf!», ci o faci lui Dumnezeu, ca plec\u00e2nd din ad\u00e2nc spre El. Asa ni se va ar\u0103ta. C\u0103ci El nu se arat\u0103 unei minti ascutite. «Nu tot cel ce zice \u0084Doamne, Doamne» va intra \u00een \u00eemp\u0103r\u0103tia Mea!» Ci numai cel care are inima curat\u0103, cel care are inima spre El, continuu.<\/p>\n

Deci, o viat\u0103 continu\u0103 de prezent\u0103 duhovniceasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 un om mai \u00eenduhovnicit. Pentru c\u0103 dac\u0103 te rogi, esti mereu prezent. Rug\u0103ciunea s\u0103 zicem — tipical\u0103 poti lesne s\u0103 o termini \u00eentr-o jum\u0103tate de ceas, un ceas, dar pe urm\u0103?<\/p>\n

Vedeti, nu trebuie renuntat la ele, dar s\u0103 nu fie singura treab\u0103 duhovniceasc\u0103, singura rug\u0103ciune. Dac\u0103 ai citit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunostint\u0103, pentru a se \u00eentelege, pentru c\u0103 lucrul \u0103sta e mai putin discutat, e prezenta inimii continu\u0103. Si te rogi. Pentru c\u0103 se rugau sfintii si st\u0103teau \u00een genunchi p\u00e2n\u0103 se f\u0103cea dimineat\u0103 si ap\u0103rea soarele. Si la r\u0103s\u0103rit tot \u00een genunchi erau.<\/p>\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi, nefiind ca ei, nu trebuie s\u0103 ne rug\u0103m. Dar era o stare de continu\u0103 prezent\u0103.<\/p>\n

P\u0103rinte, rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 poate fi tr\u0103it\u0103 de oricine?<\/strong><\/p>\n

— Intr-o m\u0103sur\u0103 oarecare toat\u0103 lumea poate. Pentru c\u0103 \u00eentrebarea \u00een sine despre rug\u0103ciune sau discutia despre rug\u0103ciune este neavenit\u0103, pentru c\u0103 se rationalizeaz\u0103 lucrurile. Oricine vrea s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 rug\u0103ciunea, s\u0103 tac\u0103 si s\u0103 zic\u0103. 0 rug\u0103ciune ad\u00e2nc\u0103 e o t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Se constat\u0103 o limpezire imediat\u0103, o sc\u0103pare de ispite, c\u0103ci se cere ajutorul St\u0103p\u00e2nului cerului si al p\u0103m\u00e2ntului. Trebuie s\u0103 se obisnuiasc\u0103 lumea cu g\u00e2ndul c\u0103 Dumnezeu guverneaz\u0103 si face orice pentru om. «F\u0103r\u0103 de Mine nu puteti face nimic.» Mai mult: «Nu se misc\u0103 fir de p\u0103r f\u0103r\u0103 voia Mea.» V\u0103 dati seama c\u00e2t de mult ne ap\u0103r\u0103.<\/p>\n

Tineti-v\u0103 de Biseric\u0103, dragii mei! Si puteti s\u0103 ziceti rug\u0103ciunea aceasta a mintii din inim\u00e2. Este puterea numelui aceea care ne ajut\u0103 at\u00e2t de mult. Oriunde veti fi, oriunde veti avea necaz, rugati-v\u0103, nu v\u0103 descurajati.<\/strong><\/p>\n

Iubiti mult! Hristos v\u0103 porunceste!<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.sfaturiortodoxe.ro\/<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Romanian.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[13,11,10],"tags":[],"class_list":["post-4881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-interviuri","category-noutati","category-predici"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-1gJ","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4881"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4883,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4881\/revisions\/4883"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}