{"id":6089,"date":"2015-10-23T14:42:18","date_gmt":"2015-10-23T12:42:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=6089"},"modified":"2015-10-23T14:48:12","modified_gmt":"2015-10-23T12:48:12","slug":"importanta-vietii-monahale-prin-prisma-manastirilor-moldave","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/importanta-vietii-monahale-prin-prisma-manastirilor-moldave\/","title":{"rendered":"Importan\u0163a vie\u0163ii monahale prin prisma m\u0103n\u0103stirilor moldave"},"content":{"rendered":"

Importan\u0163a \u015fi rolul monahismului \u00een societatea noastr\u0103 contemporan\u0103 este foarte mare. Monahismul, \u00eenc\u0103 \u015fi ast\u0103zi, prezint\u0103 o m\u0103rturie a credin\u0163ei veritabile \u015fi vine \u00een ajutor oamenilor nevoia\u015fi. Putem da mai multe argumente privind aceast\u0103 afirma\u0163ie. \u00cen acela\u015fi timp, sunt mai multe aspecte care ne prezint\u0103 at\u00eet rolul \u015fi importan\u0163a vie\u0163ii monahale, c\u00eet \u015fi activitatea sa. \u00cen Evanghelie avem o fraz\u0103 provocatoare: \u201eVoi sunte\u0163i lumina lumii; nu poate o cetate aflat\u0103 pe v\u00e2rf de munte s\u0103 se ascund\u0103. Nici nu aprind f\u0103clie \u015fi o pun sub obroc, ci \u00een sfe\u015fnic, \u015fi lumineaz\u0103 tuturor celor din cas\u0103.\u201d (Matei 5:14-15). <\/strong><\/p>\n

Domnul \u00eei invit\u0103 pe discipolii s\u0103i s\u0103 devin\u0103\u00b2 lumina spiritual\u0103 a lumii. Nimeni nu poate s\u0103 se proclame ghid moral, f\u0103clie sau lumin\u0103. Dar, nivelul \u00eenalt al moralit\u0103\u0163ii \u015fi al responsabilit\u0103\u0163ii omului este pus prin acest \u00eendemn \u00een valoarea suprem\u0103. Fraza Sf\u00eentului Ioan Sc\u0103rarul \u00ab \u00cengerii sunt lumina c\u0103lug\u0103rilor, \u00een timp ce via\u0163a monahal\u0103 este lumina pentru to\u0163i oamenii\u00bb<\/strong> este bine cunoscut\u0103 \u00een mediul cre\u015ftin. Ini\u0163iativa de a crea o comunitate ideal\u0103 unde to\u0163i oamenii \u201enu sunt dec\u00eet o singur\u0103 inim\u0103 \u015fi un singur suflet, unde totul e pus \u00een comun\u201d, este descris\u0103 \u00een Faptele Sfin\u0163ilor Apostoli (4, 32-35), \u015fi se realizeaz\u0103 \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ilor monahale, mai bine spus este o \u00eencercare de a o pune \u00een practic\u0103.<\/p>\n

Cele trei aspecte fondamentale \u015fi comune pentru toate m\u0103n\u0103stirile sunt : acultarea, fecioria \u015fi s\u0103r\u0103cia. <\/strong>Dar, trebuie s\u0103 not\u0103m c\u0103 \u00een lumea ortodox\u0103 fiecare comunitate monahal\u0103 are propria sa identitate, propriile sale caracteristici, statutul s\u0103u \u015fi regulile sale. Da, este adev\u0103rat c\u0103 aproape toate regulile monahale ortodoxe au fost influen\u0163ate de regulile Sf\u00eentului Vasile cel Mare. Ele au avut o semnifica\u0163ie \u015fi un succes considerabil, at\u00eet \u00een Biserica Ortodox\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een Biserica Romano-Catolic\u0103. Regulile consecutive ale m\u0103n\u0103stirilor \u00een Orient (a cuviosului Sava cel Sfin\u0163it[1], a m\u0103n\u0103stirii Studi\u0163ilor[2], a m\u0103n\u0103stirilor de la Athos[3], a m\u0103n\u0103stirilor georgiene[4], ruse[5], a cuviosului Paisie Velicikovski[6] \u015fi a altora, \u015fi \u00een Occident (a cuviosuluiIoan Casian[7], a sfintului Benedict[8] \u015fi altora) aveau la baz\u0103 statutul Sf\u00eentului Vasile cel Mare. <\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, \u00een Occident, prevala opinia conform c\u0103reia \u00een toate m\u0103n\u0103stirile ortodoxe era observat\u0103 regula Sf\u00eentului Vasile cel Mare. Catolicii numeau \u00ab basiliens \u00bb (lat. basiliani) to\u0163i c\u0103lug\u0103rii ortodoc\u015fi.<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 prezint o m\u0103rturie a vie\u0163ii monahale \u00een perioada sovietic\u0103 \u015fi \u00een special a vie\u0163ii monahale la Noul-Neam\u0163 \u015fi R\u0103ciula. <\/strong>(Regulile m\u0103n\u0103stirii Noului-Neam\u0163 au fost luate \u00een considerare chiar \u015fi de puterea sovietic\u0103 local\u0103 \u015fi central\u0103 c\u00e2nd se promulgau legile refiritoare la rela\u0163iile dintre Stat \u015fi Biseric\u0103). <\/p>\n

Pentru face o mic\u0103 parantez\u0103 \u015fi o concretizare – ar trebui s\u0103 not\u0103m c\u0103 \u00een perioada sovietic\u0103 o ideologie totalitar\u0103 se instalase cu tot cu consecin\u0163ele sale : persecutarea oponen\u0163ilor, interdic\u0163ia \u201enon-conformi\u015ftilor\u201d, lupta pentru a instala comunismul. Via\u0163a monahal\u0103, care prin natura sa a fost ostil\u0103 regimului ateu, totalitar \u015fi opresiv, a rezistat pe diferite c\u0103i: oficial (numai c\u00eeteva zeci de m\u0103n\u0103stiri \u00een toat\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 au fost active \u015fi doar o m\u0103n\u0103stire de femei, de la Japca, \u00een RSSMoldoveneac\u0103) \u015fi neoficial, printr-o form\u0103 de monahism clandestin sau de monahism cu vie\u0163uire \u00een ora\u015fe \u015fi sate printre vie\u0163uitori.<\/p>\n

(Cazul Moldovei este particular. Dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial, aceast\u0103 regiune a avut statute diverse \u015fi a fost incorporat\u0103 la forma\u0163iuni politice antagoniste. Ea a avut r\u00eend pe r\u00eend urm\u0103toarele nume : Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (RASSM) (1924-1940), apoi Republica Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (RSSM) (1940-1941). \u00centre anii 1941 \u015fi 1944 ea a f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia. \u00centre anii 1944-1991, ea a f\u0103cut parte din cele cinsprezece republici care au format URSS. Din 1991, cu numele de Republica Moldova (RM) ea este independent\u0103.)<\/p>\n

\u015ei deci, \u00eencep\u00eend din 1944<\/strong>, anul c\u00eend puterea sovietic\u0103 se instaleaz\u0103 \u00een Moldova, aproape toate cele 24 de m\u0103n\u0103stiri au fost \u00eenchise una dup\u0103 alta. <\/strong><\/p>\n

Fraternitatea m\u0103n\u0103stirii Noul-Neam\u0163, ca \u015fi a altor m\u0103n\u0103stiri, s-a adaptat la noua realitate sovietic\u0103 \u015fi a c\u0103utat s\u0103-\u015fi dezvolte activitatea sa. Putem marca patru etape:<\/strong> 1) luarea contactului cu noua administra\u0163ie (1944-1953) <\/strong>(acest lucru nu are loc f\u0103r\u0103 probleme \u015fi victime, \u00een 1945 stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii, egumenul Auxentie Munteanu, a fost condamnat la 10 ani de munc\u0103 for\u0163at\u0103, la fel ca \u015fi al\u0163i fra\u0163i ai m\u0103n\u0103stirilor moldovene\u015fti. Scopul a fost de a r\u0103sp\u00eendi frica \u015fi a ob\u0163ine supunere) ; 2) perioada stabilit\u0103\u0163ii \u00een rela\u0163iile Stat-Biseric\u0103 (1953-1959)<\/strong> (Dup\u0103 moartea lui Stalin, o perioad\u0103 de dezghe\u0163 a \u00eenceput \u00een tot sistemul sovietic. Este adev\u0103rat c\u0103 ea nu a durat mult timp \u015fi deja la sf\u00eer\u015fitul anilor 50 o nou\u0103 persecu\u0163ie \u00eempotriva Bisericii s-a \u00eenceput; 3) perioada preg\u0103titoare c\u0103tre \u00eenchideria m\u0103n\u0103stirii (1959-1962)<\/strong> ; \u015fi 4) anii devast\u0103rii (1962-1989) <\/strong>c\u00eend m\u0103n\u0103stirea a fost \u00eenchis\u0103, clopotni\u0163a a fost amenajat\u0103 \u00een muzeul victoriei Armatei Sovietice \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Bisericile \u015fi cl\u0103dirile monahale au fost transformate \u00een depozite \u015fi \u00een s\u0103li pentru bolnavii de tuberculoz\u0103. <\/p>\n

\u00cen timpul perioadei sovietice, m\u0103n\u0103stirile existau conform tradi\u0163iilor elaborate de-a lungul secolelor, \u015fi a regulilor \u015fi decretelor care erau \u00een vigoare \u00eenainte \u00een Bisericile Ortodoxe Ruse \u015fi Rom\u00e2n\u0103<\/strong>. \u00cemputernicitul Consiliului pentru afaceri a Bisericii Ortodoxe Ruse pe l\u00eeng\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri din RSS Moldoveneasc\u0103 (\u00een continuare : \u00eemputernicitul), Petru Romenski, \u00eentr-un raport din 22 iunie 1947, scria: \u00ab Nici o m\u0103n\u0103stire moldoveneasc\u0103 nu dispune de o regul\u0103 monahal\u0103 proprie. Fiecare dintre ele tr\u0103ie\u015fte \u00een felul s\u0103u \u015fi se conduce ea-\u00eens\u0103\u015fi \u00een func\u0163ie de prescrip\u0163ia sa proprie intern\u0103, format\u0103 de-a lungul anilor. Printre ele, numai m\u0103n\u0103stirea de b\u0103rba\u0163i Chi\u0163cani (Noul-Neam\u0163) a tr\u0103it dup\u0103 regula numit\u0103 atonit\u0103 [9], diferen\u0163iindu-se de altele prin rigoarea vie\u0163ii sale monahale\u00bb[10].<\/p>\n

Aceast\u0103 afirma\u0163ie a \u00eemputernicitului corespunde adev\u0103rului par\u0163ial, deoarece noi am g\u0103sit \u00een arhive o regul\u0103 a m\u0103n\u0103stirii cenobitice redactat\u0103 de egumenul Ieraclie (Flocea) \u015fi o regul\u0103 a m\u0103n\u0103stirii eremetice, redactat\u0103 de c\u0103tre monahia Iraida (Rotari), superioara m\u0103n\u0103stirii din Cu\u015fel\u0103uca, dat\u00eend din anul 1945. Putem presupune c\u0103 aceste documente au fost elaborate la cererea administra\u0163iei eparhiale, imediat dup\u0103 al doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi dup\u0103 trecerea institu\u0163iilor sale sub jurisdic\u0163ia Bisericii Ortodoxe Ruse. <\/p>\n

Vedem astfel c\u0103 dou\u0103 tipuri de m\u0103n\u0103stiri (cenobitic\u0103 \u015fi eremetic\u0103) existau \u00een acea epoc\u0103.<\/strong> Un interes particular prezint\u0103 m\u0103n\u0103stirile eremetice, care au rezistat riguros regimului. \u00cen m\u0103n\u0103stirile eremitice exclusiv feminine \u2013 R\u0103ciula, Cu\u015fel\u0103uca, V\u0103rz\u0103re\u015fti, C\u0103l\u0103r\u0103\u015feuca, Tab\u0103ra \u015fi Hirova \u2013 c\u0103lug\u0103ri\u0163ele aveau o cas\u0103 modest\u0103 \u015fi adesea (\u00een timpul s\u0103rb\u0103torilor) o mas\u0103 comun\u0103 oferit\u0103 de m\u0103n\u0103stire. <\/p>\n

Astfel, c\u0103lug\u0103ri\u0163ele acestor m\u0103n\u0103stiri tr\u0103iau \u00een mici c\u0103su\u0163e individuale \u00eenconjurate de parcele de p\u0103m\u00eent de la 400 la 500 de metri p\u0103tra\u0163i, care formau un sat deosebit. C\u0103lug\u0103ri\u0163ele p\u0103strau bunurile lor, ca \u015fi surorile beguine din Flandra \u015fi dup\u0103 \u00eenchiderea acestor m\u0103n\u0103stiri, nimeni nu a p\u0103r\u0103sit casa lor.<\/p>\n

Deci, ele (c\u0103lug\u0103ri\u0163ele) ob\u0163ineau prin munca lor mijloace de supravie\u0163uire. Surorile m\u0103n\u0103stirilor lucrau acas\u0103, \u00een special la \u0163esutul p\u00eenzei, broderie, \u00eempletit sau la orice alt\u0103 activitate manual\u0103. Pe l\u00eeng\u0103 gospod\u0103ria m\u0103n\u0103stirii, ele puteau s\u0103 aib\u0103 averi personale. \u00cenainte de moarte, c\u0103lug\u0103ri\u0163ele f\u0103ceau un testament, prin care toate bunurile lor r\u0103m\u00e2neau m\u0103n\u0103stirii. Astfel de m\u0103n\u0103stiri erau populare \u015fi aveau o influen\u0163\u0103 spiritual\u0103 considerabil\u0103 asupra credincio\u015filor. De exemplu : \u201em\u0103n\u0103stirea de femei R\u0103ciula \u00een 1945, avea 262 de c\u0103lug\u0103ri\u0163e, care tr\u0103iau \u00een 72 de c\u0103su\u0163e. M\u0103n\u0103stirea poseda 18 c\u00eempuri arabile, un hectar de vie, zece hectare de lunc\u0103 de f\u00een, doisprezece stupuri de albine \u015fi patru perechi de boi. Opt hectare de p\u0103m\u00eent erau ocupate de gr\u0103dinile c\u0103lug\u0103ri\u0163ilor\u201d[11].<\/p>\n

\u00cen 1959, autorit\u0103\u0163ile locale, la propunerea \u00eemputernicitului Olejnik, au hot\u0103r\u00eet s\u0103 \u00eenchid\u0103 \u015fase m\u0103n\u0103stiri, printre care \u015fi m\u0103n\u0103stirea R\u0103ciula.<\/strong> \u00censcurt timp (c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni) toate formalit\u0103\u0163ile au fost terminate \u015fi decizia a fost anun\u0163at\u0103 surorilor. Reac\u0163ia comunit\u0103\u0163ii \u015fi a fidelilor a fost neprev\u0103zut\u0103. P\u00een\u0103 \u00een acest an, \u00een Moldova, toate \u00eenchiderile s-au realizat \u00een mod pa\u015fnic, lini\u015ftit, f\u0103r\u0103 opunere, prin \u201esupunerea\u201d c\u0103lug\u0103ri\u0163elor \u015fi a enora\u015filor care acceptau explica\u0163iile oficiale conform c\u0103rora aceast\u0103 \u00eenchidere era necesar\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri alte m\u0103n\u0103stiri. Dar de aceast\u0103 dat\u0103, surorile \u015fi enoria\u015fii m\u0103n\u0103stirii au f\u0103cut protest.<\/strong> Protestul \u00eencepu \u00een mod pa\u015fnic. La 23 iunie, comunitatea a invitat enoria\u015fii \u015fi prietenii s\u0103i (aproape 400 de persoane) la o cin\u0103 de adio. Acest lucru a fost interzis de \u00eemputernicitul, dar oamenii, totu\u015fi, veniser\u0103 la m\u0103n\u0103stire. Ei s-au \u00eenchis \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii \u015fi timp de 10 zile au rezistat la toate atacurile exterioare, adic\u0103 amenin\u0163\u0103ri, promisiuni, insulte.<\/p>\n

Zece zile mai t\u00e2rziu, unul din ap\u0103r\u0103tori \u2013 Simeon David \u2013 a fost omor\u00eet, c\u00ee\u0163iva al\u0163ii r\u0103ni\u0163i. Activi\u015ftii comuni\u015fti intrar\u0103 cu for\u0163a \u00een biseric\u0103 \u015fi to\u0163i cei care se aflau \u00een interior au fost aresta\u0163i [12]. Cei care s-au manifestat \u00een mod particular \u00een timpul ap\u0103r\u0103rii m\u0103n\u0103stirii (11 persoane)[13] au fost pu\u015fi \u00een proces de judecat\u0103. Ei au fost condamna\u0163i de la 10 la 15 ani de \u00eenchisoare cu regim special. Tentativa popula\u0163iei locale de a se opune planului de \u00eenchidere a m\u0103n\u0103stirilor a luat sf\u00e2r\u015fit din p\u0103cate cu acest eveniment trist.
\n\u00cen timpul anilor 40-50 \u015fi mai precis p\u00e2n\u0103 \u00een 1959, comunit\u0103\u0163ile monahale accept\u0103 oficial noile voca\u0163ii, practic\u0103 activitatea pastoral\u0103, \u00eentre\u0163in rela\u0163ii str\u00eense cu popula\u0163ia local\u0103 \u015fi cu alte m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\n

\u00cen timpul persecu\u0163iei hru\u015fcioviste \u015fi chiar dup\u0103 destituirea sa, institu\u0163ia monahal\u0103 devine practic invizibil\u0103, r\u0103m\u00een\u00eend \u00een acela\u015fi timp \u00een mod real prezent\u0103 \u00een via\u0163a eclezial\u0103.<\/strong> Este important s\u0103 subliniem c\u0103 mai mul\u0163i c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e au continuat s\u0103 joace un rol spiritual important pentru credincio\u015fi. Pe ascuns duhovnicii \u015fi m\u0103icu\u0163ele cu o via\u0163\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 ghidau via\u0163a interioar\u0103 a unui num\u0103r impresionant de fideli. <\/p>\n

\u00cen concluzie, trebuie s\u0103 subliniem libertatea \u015fi demnitatea vie\u0163ii monahale.<\/strong> C\u0103lug\u0103rii din tot timpul au urmat via\u0163a recomandat\u0103 de c\u0103tre Hristos: \u00ab Dac\u0103 ve\u0163i r\u0103m\u00e2ne \u00een cuv\u00e2ntul Meu, sunte\u0163i cu adev\u0103rat ucenici ai Mei; \u015ei ve\u0163i cunoa\u015fte adev\u0103rul, iar adev\u0103rul v\u0103 va face liberi. \u00bb<\/strong> (Ioan 8.31-32). Cre\u015ftinismul \u015fi \u00een mod particular monahismul se bazeaz\u0103 pe pilonii gemeni ai libert\u0103\u0163ii \u015fi ai toleran\u0163ei. \u00cen timpul perioadei sovietice de facto caracterul totalitar al sistemului, controlul ideologic al Partidului comunist \u015fi existen\u0163a organelor represive intrau \u00een contradic\u0163ie cu respectul valorior cre\u015ftine, drepturile constitu\u0163ionale privind libertatea con\u015ftiin\u0163ei, cum a subliniat, printre altele, Arlen Blum \u00een monografia sa: \u201eSistemul controlului total\u201d[14]. Monahismul, \u00eensu\u015fi prin existen\u0163a sa, se opunea acestei ideologii \u015fi r\u0103m\u00e2nea una din pu\u0163inele institu\u0163ii care se bucurau de \u00eencrederea \u015fi respectul societ\u0103\u0163ii. <\/p>\n

Dovezile \u015fi obiectivele: a \u00een\u0163elege c\u0103 via\u0163a monahal\u0103 este o cale str\u00eemt\u0103 : \u00ab dura et aspera \u00bb de la \u00eenceput, av\u00e2nd ca \u0163int\u0103 \u00ab dilatato corde \u00bb la sf\u00e2r\u015fit,: a fi uni\u0163i, a nu visa, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 te maturizezi \u015fi s\u0103 mori ; a nu ur\u00ee alte forme ale vie\u0163ii cre\u015ftine; a tr\u0103i fraternitatea cu bucurie \u015fi prietenia ca un dar a lui Dumnezeu; a nu neglija cultura intelectual\u0103 dar a o subordona culturii spirituale; a avea modele pentru a se inspira \u015fi a se servi. Acestea sunt obiectivele pe care fiecare c\u0103lug\u0103r \/ c\u0103lug\u0103ri\u0163a trebuie s\u0103 le aib\u0103 prioritare \u00een cre\u015fterea sa duhovniceasc\u0103.<\/p>\n

Av\u00eend aceste scopuri personale \u015fi comune, misiunea m\u0103n\u0103stirilor este o m\u0103rturie a credin\u0163ei veritabile, a vie\u0163ii corecte, un ajutor celor care au nevoie de sfaturi bune, de lumin\u0103 \u015fi de \u00eencurajare. C\u0103lug\u0103rimea trebuie s\u0103 combin\u0103 o vorb\u0103 luminoas\u0103 cu un lucru bun, pentru a purta m\u0103rturie dragostei lui Hristos \u00een lume. \u00cen mod particular, via\u0163a monahal\u0103 este una luminoas\u0103, un ghid pentru via\u0163a Bisericii, cum spune sf\u00eentul Ioan Gur\u0103 de Aur,<\/strong> care nume\u015fte m\u0103n\u0103stirile \u201erefugiu de lini\u015fte, de rug\u0103ciune, \u015fi de via\u0163\u0103, de bucurie spiritual\u0103 \u015fi inspira\u0163ie\u201d.
\n<\/strong>
\nAcest lucru se \u00eent\u00eempl\u0103 deoarece \u00een trecut precum \u015fi ast\u0103zi credincio\u015fii au v\u0103zut \u00een cei care tr\u0103iesc \u00een m\u0103n\u0103stiri p\u0103rin\u0163i \u015fi maice nu dup\u0103 trup, ci dup\u0103 duh, ce dau na\u015ftere \u015fi fac s\u0103 renasc\u0103 cei ce caut\u0103 via\u0163a duhovniceac\u0103 autentic\u0103. <\/p>\n

Autor: Ieromonah Iosif Pavlinciuc<\/strong><\/em>
\n(Prezentare \u00een cadrul Mesei rotunde \u00ab Rolul monahismului \u00een societatea contemporan\u0103 \u00bb la Paris, 16.10.2015)<\/em><\/p>\n

________________________________________
\n[1] Mat\u00e9os J. Un horologion in\u00e9dit de Saint-Saba, Studi e testi 233, Vatican, 1964, p. 47-76.
\n[2] Julien Leroy, Etudes sur le monachisme Byzantin. Spiritualit\u00e9 Orientale, n\u25e685, Abbaye de Bellefontaine, 2007. P. 47-246.
\n[3] \u041airion (Sadzaglichvili), \u00e9v. Culjturnaja rolj Iverii v istorii Russi. Tbilissi, 1910. p. 34.
\n[4] Tradi\u0163ia capadocian\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een mod particular asupra dezvolt\u0103rii monahismului georgian, cu sinteza sa elen\u0103 a experien\u0163ei \u00een domeniul abnega\u0163iei totale. Monahismul georgian a luat calea evocat\u0103 de Vasile cel Mare (pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een opera sa \u00abAsketikon\u00bb). Experien\u0163a lui Vasilecel Mare a intrat \u00een practica c\u0103lug\u0103rilor altor regiuni din Kartli. Eseuscris de Bach\u00e9l\u00e9ichvili L. \u041e. Epizodii zna\u010dialjnoj istorii gruzinskogo mona\u0161estva. Universitatea de Stat din Moscova, Revist\u0103 de teologie, 2005. http:\/\/pstgu.ru\/download\/1236168019.basheleishvili.pdf
\n[5] Smolitch I.\u041a. Russkoemona\u0161estvo : 988\u20131917 gg. Jizniiu\u010deniastarcev, (Monahismulrus din anii988 – 1917. Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura stare\u0163ilor \/\/ Prilojenie k istorii Russkoj Cerkvi (Additif \u00e0 l’hisoitre de l’Eglise Russe). \u041coscova. 1999. Zyreanov P. N. Russkiemonastyriimona\u0161estvo v XIX ina\u010dialeXXveka, (M\u0103n\u0103stirile Ruse \u015fi monahismul sec. XIX \u2013 \u00eenceputul sec. XX). \u041coscova. 1999. Ierodiaconul Nikon (Gorokhov). Vstuplenie v mona\u0161estvo ivyhodiznego. Russkojemona\u0161estvo, (Intrarea \u015fi ie\u015firea din via\u0163a monahal\u0103. Monahismul rus). http:\/\/www.pravoslavie.ru\/sm\/30975.htm
\n[6] Serghii Chetvericov. Starets Paisii Velichikovskii. His life, teachings and influences on orthodox monasticism. Nordland Publishing Company, Belmont, Massachusetts 1980. Ustav prepodobnogo otsa nashego starca Pa\u00efssia (Regulile cuviosului p\u0103rinte al nostrum stare\u0163ul Paisie Velicikovscki). ANRM F. 2119. Inv. 2. D. 31.
\n[7] Pichery E. Jean Cassien. Conferences. Paris. 1 (1955) – 3 (1959) (Sources chr\u00e9tiennes 42, 54, 64). Deuxi\u00e8me ed. : 1967. Les Collations de Jean Cassien ou L\u2019unite des sources \/ Textes choisis et pr\u00e9par\u00e9 par Leloup J-Y. (Spiritualit\u00e9 vivante. 102). Paris, 1992.
\n[8] Saint Beno\u00eet, Regulamonasteriorum, Ed. Butler, 1935 ou plus r\u00e9cemment La R\u00e8gle de saint Beno\u00eet, edition du XV\u00e8me centenaire, texte latin selon le manuscrit de Saint-Gall, version fran\u00e7aise par Henri Rochais, Descl\u00e9e de Brouwer, 1980.
\n[9] Regula atonit\u0103 a fost instituit\u0103 de c\u0103tre venerabilul Paisie Velicikovski \u00een lavra de la Neam\u0163 1768. Succesorii Cuviosului, fond\u00e2nd m\u0103n\u0103stirea Noul-Neam\u0163, confirmar\u0103 de asemenea aceast\u0103 regul\u0103. IRINEU (Tafunia), ieromonah. Istorija Svjato-Voznesenskogo Novo-Njameckogo Kickanskogo monastyrja. (Istoria m\u0103n\u0103stirii \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului Noul-Neam\u0163). Novo-Njameckii monastyr\u2019, 2002. p.137.
\n[10] GARF F-R. 6991. Inv. 1. D. 406. F. 76.
\n[11] GARF F-R. 6991. Inv. 2. D. 18. F. 5-6.
\n[12] VREDNIC (N.), Nou\u0103 zile ce au zguduit R\u0103ciula. \/\/ Moldova socialist\u0103. 1990, 22 iunie.
\n[13] KOZLOV (V.), Massovie besporiadki v SSSR pri Hru\u0161\u010deve i Bre\u017eneve.(1953 \u2013 na\u010dalo 1980).Novosibirsk, 1999. p. 224.
\n[14] BLUM (Arlen), Sistema totaljnogo kontroljea. Sovetsckaja cenzura v epohu totaljnogo terrora 1929\u20141953. P\u00e9tersbourg, 2000. P. 283.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6090,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1,11,5],"tags":[],"class_list":["post-6089","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anunturi","category-noutati","category-stiri"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ortodoxmd.eu\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/FullSizeRender-31.jpg?fit=160%2C148&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-1Ad","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6089","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6089"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6089\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6093,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6089\/revisions\/6093"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6090"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6089"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6089"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6089"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}