{"id":2002,"date":"2011-09-26T13:50:40","date_gmt":"2011-09-26T11:50:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=2002"},"modified":"2015-09-25T15:49:02","modified_gmt":"2015-09-25T13:49:02","slug":"crucea-se-inalta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/crucea-se-inalta\/","title":{"rendered":"L\u2019\u00e9l\u00e9vation de la Sainte Croix"},"content":{"rendered":"

Crucea se \u00cenal\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ieromonahul Iosif :<\/em> \u00abCrucea se \u00eenal\u0163\u0103 \u0219i credincio\u0219ii se adun\u0103, Crucea se \u00eenal\u021b\u0103 \u0219i cetatea triumfeaz\u0103, \u0219i popoarele s\u0103rb\u0103toresc\u00bb, spune \u00een Cuv\u00e2ntul la \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci, sf\u00e2ntul Andrei Criteanul \u00a0(660-740, pomenit la 4 iulie). Crucea \u2013 simbolul cre\u015ftinismului. Chiar dac\u0103 unele confesiuni protestante neag\u0103 crucea, neag\u0103 puterea, semnifica\u0163ia sa spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103, influen\u0163a sa asupra maselor este incontestabil\u0103. Acest fapt \u00eel \u00een\u0163eleg \u015fi-l \u00een\u021belegeau \u0219i veneratorii, \u0219i hulitorii Sfintei Cruci \u00een toate epocile istoriei. Iat\u0103 de ce dezbaterile despre Cruce nu se mai termin\u0103 \u015fi contin\u0103 deja de mai bine de dou\u0103 mii de ani. Cum s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m \u00een\u0163elegerea teologic\u0103 a Crucii? \u00cen ce const\u0103 purtarea Sfintei Cruci pentru omul contemporan? Oare sunt \u00eenc\u0103lcate drepturile religioase ale necre\u015ftinilor (reprezentan\u0163ilor altori confesiuni religioase) la vederea Crucii?<\/p>\n

diaconul Augustin:<\/em> \u00centr-adev\u0103r, reflec\u0163ia despre Crucea Domnului presupune mult\u0103 g\u00e2ndire, reflec\u0163ie \u015fi \u00een\u0163elegere. Crucea \u2013 este baza tainei politice a statului cre\u015ftin, serbat\u0103 ast\u0103zi de Biseric\u0103 \u00een Ziua \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, orice legitimitate \u015fi autoritate a puterii statale se fondeaz\u0103, ca pornind de la Cel, Care \u00een momentul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sale pe Cruce a fost numit \u201d\u00cemp\u0103ratul iudeilor\u201d, \u00een inscrip\u0163ia lui Pilat (Ioan 19:19). Crucea poart\u0103 \u00een sine realitatea teologic\u0103, istoric\u0103, liturgic\u0103, ascetic\u0103 \u015fi sociologic\u0103.<\/p>\n

Pe calea teologiei<\/strong><\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Realitatea teologic\u0103 a Crucii ne dezv\u0103luie \u00eentreaga tain\u0103 a lucr\u0103rii m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu sau \u201eiconomia plinirii vremilor\u201d (Ef. 1 : 10). Anume Crucea ca instrument de tortur\u0103, sau \u201e\u00eentruchipare a esen\u0163ei p\u0103catului\u201d, dup\u0103 exprimarea minunat\u0103 a lui Alexandru \u015ememan, serve\u015fte drept altar, pe care este adus\u0103 jerfa des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, jertfa salvatoare, c\u0103ci \u201eHristos S-a jertfit pentru noi\u201d (1 Cor. 5:7). Astfel, Crucea devine Sf\u00e2nt\u0103, devine izvorul nemuririi \u015fi semn al victoriei. \u201eS-a sf\u00e2r\u015fit\u201d, a strigat Hristos pe Cruce! Sensul acestei exclama\u0163ii cap\u0103t\u0103 putere \u00een contextul soteriologiei cre\u015ftine. Pe Cruce, o dat\u0103 \u015fi pentru totdeauna s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit taina m\u00e2ntuirii noastre!<\/p>\n

p. Augustin:<\/em> Accentuarea aten\u0163iei asupra soteriologiei a devenit una din cele mai pronun\u0163ate caracteristici a teologiei ortodoxe ruse de p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ie, continu\u00e2nd s\u0103 fie manifestat\u0103 \u015fi \u00een zilele noastre. Un posibil motiv al acestui fapt ar fi incapacitatea tradi\u0163iei teologice de a recep\u0163iona \u00eentregul spectru de intui\u0163ii a dogmei hristologice. Anume aceasta a dus la introducerea \u00een paleta de instrumente teologice a dou\u0103 proiec\u0163ii tehnice pentru a explica taina Crucii: \u201eteoria juridic\u0103 \u015fi moral\u0103 a r\u0103scump\u0103r\u0103rii\u201d.<\/p>\n

C\u0103ile R\u0103scump\u0103r\u0103rii<\/strong><\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Dorin\u0163a de a explica ra\u0163ional taina Crucii a contribuit la apari\u0163ia multor teorii \u00een teologie. Dou\u0103 dintre ele sunt amintite de d-voastra. Toate aceste teorii mai mult sau mai pu\u0163in au \u00eencercat s\u0103 descopere cu criterii p\u0103m\u00e2nte\u015fti cazul \u015fi fapta lui Hristos. \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 ele \u00ee\u015fi atingeau scopul, ni\u015fte construc\u0163ii frumoase erau emise, \u00een special la Anselm de Canterbury (1033-1109). Dar \u00een esen\u0163a lor ele dezv\u0103luiau doar o parte a R\u0103scump\u0103r\u0103rii. Toate evenimentele din via\u0163a lui Iisus Hristos, \u00eentreaga Lui via\u0163\u0103 are o semnifica\u0163ie r\u0103scump\u0103r\u0103toare. Prin via\u0163a Sa f\u0103r\u0103 prihan\u0103 El restabile\u015fte natura noastr\u0103, o \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi o plaseaz\u0103 de-a dreapta lui Dumnezeu Tat\u0103l, o \u00eendumnezeie\u0219te. Hristos de bun\u0103 voie a s\u0103v\u00e2r\u015fit lucrul primului Adam. Dup\u0103 cum primul Adam \u201eprin pom a fost ademenit\u201d, noul Adam prin arborele Crucii ne lumineaz\u0103 \u0219i ne m\u00e2ntuie, ne vindec\u0103 de otrava p\u0103catului.<\/p>\n

p. Augustn:<\/em> Reflec\u0163ia despre s\u0103v\u00e2r\u015firea hristologic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne apropiem de adev\u0103rul tainei libert\u0103\u0163ii, pe care o proclam\u0103 Biserica. Aceast\u0103 bun\u0103 veste ne vorbe\u015fte despre aceea c\u0103 odat\u0103 cu apropierea de libertatea Domnului, omul devine cu adev\u0103rat liber. Reie\u015find din aceast\u0103 intui\u0163ie s-au format diferite metodologii \u00een ceea ce prive\u0219te percep\u021bia Lucr\u0103rii m\u00e2ntuitoare a lui Hristos.<\/p>\n

Astfel, Anselm ne propune teologia kenezei, c\u00e2nd Dumnezeu se include pe Sine \u00een categoria supu\u0219ilor juridici, d\u00e2nd pe Fiul S\u0103u s\u0103 fie r\u0103stignit pe Cruce, \u00een libertatea deciziei Sale. Teologia dragostei a sf\u00e2ntului Augustin, episcopul Hiponnei, ne vorbe\u015fte despre salvare, ca un har. Acest har a lui Hristos, n\u0103scut \u00een inima omului, genereaz\u0103 o capacitate necunoscut\u0103 \u015fi necuprins\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum, a iubi binele. Patristica greac\u0103, urm\u00e2nd intui\u0163iei lui Origen, prin aluzii vorbe\u015fte despre salvarea general\u0103 prin puterea Crucii, \u015fi, mai explicit, despre \u00een\u015fel\u0103ciunea dumnezeiasc\u0103 a for\u0163elor r\u0103ului. \u00abPrin Cruce a fost \u00een\u0219elat diavolul, care primind un Om, nu a cunoscut \u00een el pe Dumnezeu \u00bb, – citim la sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa. Preacuviosul Isaac Sirul vorbe\u015fte despre mila lui Dumnezeu, contrapun\u00e2nd justi\u021biei divine Sf\u00e2nta Cruce. Un important teolog de limb\u0103 rus\u0103 din secolul al XIX-lea, F.M. Dostoevskii, ne propune compasiunea ca o revela\u0163ie real\u0103 a tainei Sfintei Crucii, \u015fi anume, a Ghetsimaniei.<\/p>\n

Hristos al Credin\u021bei \u0219i Iisus al Istoriei<\/strong><\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Este important de subliniat realitatea istoric\u0103 a Crucii. De-a lungul mai multor secole aproape nimeni nu s-a \u00eendoit de istoricitatea Crucii \u015fi a lui Hristos pe ea r\u0103stignit. E adev\u0103rat, au fost eretici care au negat suferin\u0163ele pe cruce ale Domnului, au fost iudei care au negat \u00cenvierea lui Hristos. Primii vorbeau despre suferin\u0163e iluzorii, ceilal\u0163i nici nu le puneau \u00een discu\u0163ie. Dar, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, \u00een \u015ftiin\u0163a istoric\u0103 au ap\u0103rut tratate provocatoare, \u015fi uneori bl\u0103sf\u0103m\u0103toare, care negau realitatea istoric\u0103 a lui Hristos, a suferin\u0163elor Lui pe Cruce, moartea \u015fi \u00cenvierea Domnului nostru Iisus Hristos. Aproape to\u0163i, \u00eencep\u00e2nd cu Charles-Fran\u00e7ois Dupuis, au \u00eencercat s\u0103 demonstreze mitizarea nara\u0163iunii evanghelice. \u00cen acest context, cuvintele sf\u00e2ntului sfin\u021bitului mucenic Ignatie Teoforul (50 – 115) despre Hristos devin clare, conving\u0103toare \u015fi actuale: \u00abEl a fost r\u0103stignit \u015fi a murit \u00een timpul lui Pilat din Pont. A fost r\u0103stignit cu adev\u0103rat, \u015fi nu doar de form\u0103, \u015fi a murit \u00een fa\u0163a creaturilor cere\u015fti, p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi subp\u0103m\u00e2nte\u015fti.\u00bb \u015ei \u00een continuare: \u00abEl a fost condamnat la moarte \u015fi l-au r\u0103stignit \u2013 cu adev\u0103rat, nu de form\u0103, nici aparent, nu printr-un joc de imagina\u0163ie. El a murit cu adev\u0103rat, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u015fi a \u00eenviat din mor\u0163i...<\/strong>\u00bb. \u00cen Muzeul Rockefeller din Ierusalim este expus un exponat oribil: osul unui picior cu un cui ruginit \u00een el, r\u0103mas a\u0219a \u00eenc\u0103 din momentul r\u0103stignirii. Descoperirea dat\u0103 este prima confirmare arheologic\u0103 veridic\u0103 a exacticit\u0103\u0163ii mesajului evanghelic. Ea ne confirm\u0103 cum anume realizau r\u0103stignirea \u00ab\u00a0corect\u0103\u00a0\u00bb solda\u0163ii romani.<\/p>\n

\u00a0p. Augustin:<\/em> Contrapunerea lui Hristos al Credin\u0163ei cu Iisus al Istoriei era un rezultat tipic al viziunii Epocii Moderne, care inevitabil contrapuneau conceptele, credin\u0163a \u00een care, \u00een mod special, era supus\u0103 \u00eendoielii odat\u0103 cu descoperirea istoricit\u0103\u0163ii \u00een secolul al XIX-lea, indiscutabil, cum se p\u0103rea pe atunci, a datelor istorice. Credin\u0163a \u00een imuabilitatea istoriei, la r\u00e2ndul s\u0103u, s-a transformat \u00een ruine odat\u0103 cu c\u0103derea Zidului Berlinului, marc\u00e2nd apari\u0163ia deplin\u0103 a perioadei postmoderniste.<\/p>\n

\u00cen prezent, istoricitatea lui Iisurs din Nazaret nu mai este supus\u0103 \u00eendoielii, nici de cercet\u0103tori, nici de filistini. Din punct de vedere istoric, este reunoscut\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi Crucea lui Hristos. Pentru cuv\u00e2ntul Bisericii, anume din acest considerent, este important indicarea, de ce anume Acest Om, aceast\u0103 Via\u0163\u0103, tr\u0103it\u0103 dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103 \u00een una din provinciile \u00eendep\u0103rtate ale Imperiului Roman, aceast\u0103 moarte \u015fi aceast\u0103 Cruce pot fi corelate cu via\u0163a cotidian\u0103 insuportabil de lejer\u0103 a omului de ast\u0103zi.<\/p>\n

Crucea sa personal\u0103<\/strong><\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Dup\u0103 cum \u00een\u0163eleg, vorbind despre via\u021ba \u00abinsuportabil de lejer\u0103\u00bb a omului contemporan d-voastra ave\u0163i \u00een vedere via\u0163a exterioar\u0103 \u015fi condi\u0163iile favorabile pentru via\u0163\u0103. \u00cen acest context cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0purtarea crucii\u00a0\u00bb, at\u00e2t de des utilizat la p\u0103rin\u021bii Biserice\u0219ti, poate fi ne\u00een\u0163eles sau pur \u015fi simplu inaccesibil. \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 \u00een\u0163elegem purtarea crucii, doar din perspectiv\u0103 exterioar\u0103, ca acceptarea de dificult\u0103\u0163i materiale \u015fi lipsuri, atunci omul europenizat poate nici s\u0103 simt\u0103 acest lucru. Dar pe fundalul relativei prosperit\u0103\u0163i exterioare, omul este mai vulnerabil, este predispus la temeri \u015fi griji, este slab \u015fi neputincios. \u00cen afar\u0103 de aceasta, este \u015fi o purtare interioar\u0103, spiritualitate a Crucii, care este \u0219i mai complicat\u0103 \u015fi mai dificil\u0103. Dac\u0103 e s\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u0163ie c\u0103 cre\u015ftinul trebuie permanent s\u0103 fac\u0103 alegerea \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, \u00eentre minciun\u0103 \u015fi adev\u0103r, \u00eentre buchia legii \u015fi porunca iubirii, atunci devine clar despre ce fel de purtare a Crucii este vorba. Doar sarcina noastr\u0103 este de a ne raporta permanent via\u0163a, faptele, cuvintele \u015fi chiar g\u00e2ndurile noastre cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Hristos.\u00a0\u00abDac\u0103 voie\u015fte cineva s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 Mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u015fi ia crucea \u00een fiecare zi \u015fi s\u0103-Mi urmeze Mie\u00bb. (Luca 9, 23)<\/p>\n

\u00a0p. Augustin:<\/em> Contrapunerea prosperit\u0103\u0163ii \u0219i a Crucii, la nivelul fundamentalismului civilizat ce aspir\u0103 spre c\u0103utarea cauzelor orient\u0103rii religioase a omului \u0219i a societ\u0103\u0163ii, reproduce, \u00een esen\u0163\u0103, unul din principiile de lectur\u0103 marxist\u0103 a cauzalit\u0103\u0163ii credin\u0163ei. Paradoxul auto-citirii contemporane a omului este necorespunderea dintre interpretarea cerin\u0163elor principale \u0219i fundamentale de securitate \u0219i bun\u0103stare, \u00een mod conven\u0163ional atinse de tipul de civiliza\u0163ie crestin-occidental, \u0219i de nedep\u0103\u0219it nicicum prin con\u0219tientizarea finalit\u0103\u0163ii, care umple construc\u0163ia epocii at\u00e2t \u00een via\u021ba cotidian\u0103, c\u00e2t \u0219i in cea cultural-filosofic\u0103. Interdependen\u0163a Crucii, ca culmina\u0163ie a percep\u0163iei \u00een Sine a finalit\u0103\u0163ii \u00cemp\u0103ratului, care domne\u0219te pe vecie, cu refuzul de a se percepe pe sine ca persoan\u0103 ve\u0219nic\u0103 \u00een contemporalitatea lumeasc\u0103, merg\u00eend pe calea primirii cotidiene a realit\u0103\u0163ii personale \u0219i necomplet\u0103rii civiliza\u021bionale se dezv\u0103luie \u00een fundamentalismul hristologic al eforturilor ascetice, ca mijloc de autop\u0103strare \u00een fa\u0163a Tainei viitoare.<\/p>\n

Slava pierdut\u0103<\/strong><\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Realitatea ascetic\u0103 a Crucii este baza vie\u0163ii spirituale, vie\u0163ii \u00een Dumnezeu. Crucea \u2013 chipul jerfirii de sine, refuzul de, lep\u0103darea de egoul s\u0103u sau conform evangheliei \u00ablep\u0103darea de sine\u00bb. A se refuza pe sine-\u00eensu\u0163i \u2013 \u00eenseamn\u0103 a da posibilitate lui Hristos s\u0103 fie \u00een centrul vie\u0163ii, \u00een centrul intereselor, a dorin\u0163elor \u0219i aspira\u0163iilor personale. Dar, aceast\u0103 cale nu duce la autonimicire, dispari\u0163ia personalit\u0103\u0163ii \u0219i a sinelui (\u00een sensul adev\u0103rat al cuv\u00e2ntului), din contra ea descoper\u0103 omul \u00een \u00eentreaga sa frumuse\u0163e \u0219i m\u0103re\u0163ie.\u00a0\u00a0\u00a0 De\u0219\u0103rtarea de sine dup\u0103 exemplul lui Hristos, ne duce la slav\u0103, la bucuria cereasc\u0103, la \u00eenviere. Anume pe aceast\u0103 cale omul atinge \u0219i descoper\u0103 planul (conceptul) dumnezeiesc ini\u0163ial despre om.<\/p>\n

p. Augustin :\u00a0<\/em> Astfel \u00een lumina Crucii lui Hristos se descoper\u0103 determinarea a ceea ce \u00een limbajul biblic e numit \u00ab\u00a0p\u0103catul\u00a0\u00bb. P\u0103catul este slava pierdut\u0103, acea slav\u0103 la care omul e predestinat \u00een planul (conceptul) lui Dumnezeu \u00eenc\u0103 din momentul crea\u021biei. Aceast\u0103 slav\u0103, pierdut\u0103 c\u00e2ndva, de fiecare dat\u0103 se pierde \u00een via\u0163a cotidin\u0103 prin c\u0103derile \u00een p\u0103cat, \u00eens\u0103 ea se rest\u0103bile\u0219te prin comuniunea la slava lui Hristos care a murit pentru noi \u0219i a \u00cenviat.<\/p>\n

p. Iosif:<\/em> P\u0103rinte Augustin, da\u0163i o minunat\u0103 determinare p\u0103catului, ca a slavei pierdute. Se formeaz\u0103 un lan\u0163: prin pom a fost Adam ispitit (a gre\u015fit, a c\u0103zut), pe Lemnul-Crucii (Pomul Vie\u021bii) a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 biruin\u021ba asupra p\u0103catului \u015fi prin Cruce noi biruim p\u0103catul. Marele scriitor al Bisericii Cosma de Maiuma \u00een imnurile slujbei \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci \u00eel descrie a\u015fa: \u201dCruce preacinstit\u0103, c\u0103reia \u00ee\u021bi stau \u00eemprejur cetele \u00eengere\u0219ti bucur\u00e2ndu-se ast\u0103zi, \u00een\u0103l\u021bat\u0103 fiind cu dumnezeiasc\u0103 voie, \u00eenal\u021b\u0103 pe to\u021bi cei ce au fost izgoni\u021bi prin amagirea m\u00e2nc\u0103rii \u0219i au alunecat spre moarte. Pentru aceasta, pe tine cu inima \u0219i cu buzele credincio\u0219ii s\u0103rut\u00e2ndu-te, sfin\u021benie lu\u0103m, gr\u0103ind: \u00cen\u0103l\u021ba\u021bi pe Hristos, pe Preabunul Dumnezeu, \u0219i s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m a\u0219ternutului picioarelor Lui celor dumnezeie\u0219ti\u201d \u00a0\u0218i \u00een alt loc spune: \u201dO, pream\u0103rit\u0103 minune! Crucea ce a purtat pe Cel Prea\u00eenalt, ca pe un strugure plin de via\u021b\u0103, se \u00eenal\u021b\u0103 ast\u0103zi de pe p\u0103m\u00e2nt; prin care la Dumnezeu to\u021bi am fost tra\u0219i \u0219i moarte de tot s-a potopit. O, preacinstite lemn, prin care ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im de nemuritoarea hran\u0103, cea din Eden, pe Hristos m\u0103rind!\u201d\u00a0C\u00e2te imagini biblice se reg\u0103sesc \u00een aceste imnuri poetice. C\u00e2te sensuri profunde a teologiei afl\u0103m aici.<\/p>\n

Altarul slavei<\/strong><\/p>\n

p. Augustin:<\/em> Aici apare realitatea liturgic\u0103 a Crucii lui Hristos, \u00een care taina r\u0103scump\u0103r\u0103rii, a isp\u0103\u015firii cap\u0103t\u0103 o nou\u0103 interpretare. Personificarea Crucii lui Hristos, adresarea \u00een rug\u0103ciune c\u0103tre Sf\u00e2nta Cruce, este una din cele mai interesante \u015fi bogate urm\u0103ri a reflec\u0163iei teologice. Crucea este locul afl\u0103rii lui Hristos, afl\u0103rii unice, irepetabile, unicale \u015fi neredate.<\/p>\n

p. Iosif:<\/em> Deseori Crucea, este numit\u0103 a\u0219ternutul picioarelor (poalele) lui Hristos, altarul slavei sau cum v-a\u0163i exprimat \u00ab\u00a0locul afl\u0103rii Sale\u00a0\u00bb. \u00cen aceast\u0103 abordare devine clar\u0103 acea deosebit\u0103 evlavie \u015fi umilin\u0163\u0103, cu care credincio\u015fii se apropie, se \u00eenchin\u0103 \u015fi cinstesc\u00a0 Sf\u00e2nta Cruce. Pe tabloul lui M.V. Nesterov \u00ab\u00a0S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare\u00a0\u00bb, este redat\u0103 foarte viu puterea autotcuprinz\u0103toare \u015fi adun\u0103toare a Crucii. Pictorul a pictat la poalele Crucii Domnului reprezentan\u0163ii diferitor clase sociale, v\u00e2rste \u015fi genuri. Aici \u015fi un simplu \u021b\u0103ran \u015fi un savant-intelignet, un laic \u015fi un preot, o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, fiecare dintre cei prezen\u0163i \u021bin \u00een m\u00e2n\u0103 c\u00e2te o lum\u00e2nare aprins\u0103, ca simbol a rug\u0103ciunii \u015fi a jertfei. Aici suntem cu to\u021bii in fa\u021ba Lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere de Alina-Sosana Didilica<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D\u00e9sol\u00e9, cet article est seulement disponible en Rom\u00e2n\u0103<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[13,11,5],"tags":[],"class_list":["post-2002","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-interviuri","category-noutati","category-stiri"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p2NLBd-wi","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2002","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2002"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2101,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2002\/revisions\/2101"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}