{"id":6296,"date":"2016-02-09T15:30:19","date_gmt":"2016-02-09T13:30:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ortodoxmd.eu\/?p=6296"},"modified":"2016-02-09T15:32:34","modified_gmt":"2016-02-09T13:32:34","slug":"franta-pelerinaj-la-camasa-lui-hristos-in-argenteuil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ortodoxmd.eu\/ru\/franta-pelerinaj-la-camasa-lui-hristos-in-argenteuil\/","title":{"rendered":"Fran\u0163a: Pelerinaj la C\u0103ma\u015fa lui Hristos, \u00een Argenteuil."},"content":{"rendered":"

\u00cen perioada 25 martie — 10 aprilie 2016 va fi expus\u0103 la Argenteuil, or\u0103\u015fel din apropierea Parisului, C\u0103ma\u015fa M\u00eentuitorului nostru Iisus Hristos, cea pentru care s-au aruncat sor\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Acest fapt este un eveniment absolut excep\u0163ional, deoarece c\u0103ma\u015fa M\u00eentuitorului este expus\u0103 publicului o dat\u0103 \u00een 50 de ani.<\/strong> Ultima prezentare public\u0103 a avut loc \u00een anul 1984. Urm\u0103toarea ar fi trebuit s\u0103 se fac\u0103 \u00een anul 2034.
\n\u00cen ziua de luni, 28 martie, ora 17.00<\/strong>, va fi s\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 vecernia ortodox\u0103 de \u00cePS Iosif<\/strong>, \u00een francez\u0103 (oficial zi liber\u0103, Pa\u015ftele catolic, \u00een a\u015fa mod vor putea veni \u015fi cei din alte ora\u015fe).<\/p>\n

Pentru detalii vede\u0163i informa\u0163ia \u00een francez\u0103 aici.<\/a><\/strong><\/p>\n

Din ISTORIA C\u0102M\u0102\u015eII<\/strong><\/p>\n

C\u0103ma\u015fa a fost g\u0103sit\u0103 \u00een sec. IV<\/strong> de c\u0103tre Sf\u00eenta Elena<\/strong>, mama \u00eemp\u0103ratului Constantin, apoi p\u0103strat\u0103 la Constantinopol p\u00een\u0103 \u00een sec. VIII<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen anul 800<\/strong>, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Irina a Constantinopolului, c\u0103uta alia\u0163i care s\u0103 ajute \u015fi sus\u0163in\u0103 Imperiul Bizantin \u00eempotriva invaziilor arabe. \u00cen acest scop, \u00een anul proclam\u0103rii lui Charlemagne ca a \u00eemp\u0103rat al Occidentului, de s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului, i-a oferit lui C\u0103ma\u015fa lui Hristos, ca simbol al unit\u0103\u0163ii Apusului \u015fi R\u0103s\u0103ritului.<\/p>\n

C\u0103ma\u015fa este necusut\u0103, fiind f\u0103cut\u0103 dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 \u015fi \u0163esut\u0103, prin tradi\u0163ie, de c\u0103tre Maica Domnului, la fel ca \u015fi Giulgiul \u015fi Valul de la Chartres.<\/p>\n

Charlemagne i-a dat spre p\u0103strare C\u0103ma\u015fa fiicei sale Theodrade, maica superioar\u0103 a M\u0103n\u0103stirii din Argenteuil<\/strong> (m\u00eendru de fiicele sale \u015fi gelos pe eventualii pretenden\u0163i, Charlemagne avusese grij\u0103 s\u0103 le \u0163in\u0103 departe de via\u0163a politic\u0103 \u00een general \u015fi c\u0103s\u0103torie \u00een special).<\/p>\n

C\u0103ma\u015fa a fost ascuns\u0103 \u00eentr-un perete vreo 2 secole pentru a fi ferit\u0103 de invaziile normande \u015fi este redescoperit\u0103 ulterior \u00eent\u00eempl\u0103tor (\u00een 1003, odat\u0103 cu reconstruc\u0163ia m\u0103n\u0103stirii).<\/p>\n

\u00cen timpul Revolu\u0163iei din 1789,<\/strong> C\u0103ma\u015fa a fost t\u0103iat\u0103 \u00een numeroase buc\u0103\u0163i de preotul de atunci \u015fi \u00eengropat\u0103 pentru a evita distrugerea ei, ca s\u0103 fie apoi recuperat\u0103 par\u0163ial (1892) \u015fi restaurat\u0103 prin coaserea buc\u0103\u0163ilor pe un suport de textil (croit \u00een form\u0103 de cama\u015f\u0103).<\/p>\n

Ora\u015ful, pe vremuri sediu al g\u0103rzilor elve\u0163iene ale lui Ludovic al XIV-lea \u015fi important centru de pelerinaj, cunoscut ca furnizor de vin bisericesc, adic\u0103 de vin de calitate, decade \u00een sec XIX, odat\u0103 cu industrializarea, re\u0163eaua de cale ferat\u0103 \u015fi descoperirea vinurilor mai dulci. La ora actual\u0103 mai exist\u0103 totu\u015fi ca\u0163iva butuci din viile de alt\u0103 dat\u0103. De asemenea s-au p\u0103strat \u015fi c\u00eeteva muzee impresionante care, din fericire, nu au fost \u00eenc\u0103 demolate.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prove\u015fte dat\u0103rile, au ap\u0103rut unele lacune \u015fi lipsuri, \u00eens\u0103 un lucru este cert \u2013 toate cele trei obiecte pomenite : C\u0103ma\u015fa, Guilgiul \u015fi prosopul<\/strong> (o bucat\u0103 de p\u00eenz\u0103 cu care se sp\u0103lau, se cur\u0103\u0163au mor\u0163ii \u00eenainte de punerea \u00een morm\u00eent) au pe ele pete de s\u00eenge cu aceea\u015fi grup\u0103 sangvin\u0103.<\/strong> C\u0103ma\u015fa \u015fi Giulgiul au pe ele acela\u015fi polen \u015fi alte insemne, a unor plante care \u00eenfloresc \u00een perioada martie \u2013 mai, din Palestina, zona Ierusalimului, dat\u00eend din sec. I.<\/p>\n

La acest eveniment sunt a\u015ftepta\u0163i aproximativ 150 000 de pelerini \u015fi televiziuni din toat\u0103 lumea.<\/strong><\/p>\n

La Argenteuil mai tr\u0103ie\u015fte o b\u0103tr\u00eenic\u0103 care a fost prezent\u0103 la ostenta\u0163iile din 1934 \u015fi 1984.<\/p>\n

Mai multe detalii vede\u0163i pe siteul oficial — http:\/\/saintetunique.com<\/a>\/ sau despre C\u0103ma\u015f\u0103 aici<\/a>.\u00a0<\/strong><\/p>\n