Constantin Brâncuși – 147 de ani de la naștere

Ziua Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an la 19 februarie, data aniversării lui Constantin Brâncuşi. Cu această ocazie, sâmbătă, 25 februarie 2023, va avea loc pomenirea sculptorului Constantin Brâncuși la Paris.

La ora 16.30, va avea loc Parastasul, la Cimitirul Montparnasse. Adresa: 3 Bd, Edgar Quinet, 75014, Paris.

Pomenirea și serviciul religios vor fi urmate de o masă rotundă cu genericul „Brâncuși – la pierre qui chante”/„Brâncuși – Cântecul pietrei”, dedicată operei lui Brâncuși, care va avea loc la ora 19.00, la „Cafe Osmoz”, situată la adresa : 33 rue de l’Ouest, 75014.

Vă așteptăm pe toți la aceste evenimente, pentru a-l pomeni pe marele Maestru.
Vă mulțumim pentru participare!

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani, Пщко). Constantin a fost al şaselea copil al familiei de ţărani Radu Nicolae şi Maria Brâncuşi. Şcoala primară a făcut-o la Peştişani şi Brădiceni. El a învăţat priceperea de a ciopli lemnul îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său. S-a dovedit foarte îndemânatic la lucrul manual şi a atras atenţia unui industriaş care l-a înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898).

În 1896, la 20 de ani, Brâncuşi a început să călătorească: a mers la Viena pe Dunăre şi s-a angajat cioplitor în lemn pentru a câştiga banii necesari şederii acolo. Ambiţia lui era să devină scultor şi doi ani mai târziu a fost admis la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti unde a studiat serios modelajul şi anatomia. Încă din timpul studenţiei, lucrările sale au fost premiate, iar în 1903, Brâncuşi a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care este instalat la Spitalul Militar din Bucureşti.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”. În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu.

Între anii 1937 şi 1938, a creat în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938.

În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez. „Cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”, după cum spunea la ultima sa spovedanie, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă la 16 martie 1957, şi este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit.

Cele mai importante lucrări:
Sărutul, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Rugăciunea, Muza Adormită, Domnișoara Pogany, Pasărea Măiastră, Față de Copil.
La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.
Surse: centrulbrancusi.ro

Comentarii

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *