Suntem în Săptămâna Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos sau Săptămâna Mare, când ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului. În această săptămână, Iisus Hristos a fost vândut de Iuda, a pătimit chinuri şi dureri cumplite şi a murit pentru a noastră mântuire.
Fiecare zi are un mesaj şi un înţeles profund.
Luni se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de fraţii săi cu treizeci de arginţi, a smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod.
Marţi sunt pomenite cele zece fecioare, care asteptau mirele lor. Cinci au fost înțelepte, iar cinci nebune. Cele nebune n-au luat undelemn în vasele lor, pe când cele întelepte au umplut candelele cu ulei. Uleiul simbolizează faptele cele bune. Pilda ne învață pe noi să umplem candela sufletului nostru cu undelemnul virtuților și să-L aşteptăm pe Hristos, Mirele sufletului, în fiecare moment cu pocăinţă şi smerenie.
În fiecare zi a Săptămânii Mari accentul principal al slujbelor este pus pe Sfânta Evanghelie. Tipicul prescrie citirea tuturor Evangheililor în primele trei zile ale săptămânii, iar în următoarele citirea din toate Evangheiliile despre Patimile Mântuitorului.
În Miercurea Mare se face pomenirea femeii desfrânate care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului. Această faptă săvârșită de ea este simbol al pocăinţei. Trădarea lui Iuda este semnificativă, el, care din ucenic a lui Hristos, devine vânzător ne înspăimântă și ne îngrozește. Acest fapt a făcut ca ziua de miercuri, alături de ziua de vineri, să fie zi de post pe parcursul anului.
Pentru Joia Patimilor sau Joia Mare este specific: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina Cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, rugăciunea lui Iisus din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
În Vinerea Mare, numită şi Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, se amintesc sfintele Patimi ale Mântuitorului, când Iisus a fost jertfit, trupul Lui fiind ţinut în mormânt pentru a le arăta oamenilor că acesta a murit cu adevărat. În această zi oamenii ţin post negru. Seara se cântă Prohodul Domnului. La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, pe sub care trec apoi toţi credincioşii.
Sâmbăta este zi de odihnă, în care și Domnul Hristos a rămas în mormânt, neschimbând semnificația zilei. În Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad pentru a ridica din stricăciune la viaţă veşnică pe cei din veac adormiţi.
Pentru a întâmpina luminata Înviere a Domnului şi Pastile, a prăznui împreună, a ne îmbrăţişa unii pe alţii ca fraţii şi a cânta: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte câlcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”, vă propunem:
Rânduiala Ceasurilor în Săptămâna Luminată
