Preasfințiți arhipăstori,
cinstiți slujitori și nevoitori,
iubiți întru Hristos frați și surori!
Triumfând duhovnicește în acest măreț praznic al Învierii din morți a Mântuitorului lumii și retrăind spiritual ridicarea Sa din mormânt, adresez tuturor mesajul plin de bucurie și îmbărbătare duhovnicească:
HRISTOS A ÎNVIAT!
Această noapte plină de lumină a sărbătorii pascale este mărturia plinătății dragostei Dumnezeiești pentru omenire, prin care Fiul Tatălui Ceresc înainte de veci a luat asupra Sa firea omenească, vindecând-o de boala păcatului și, pogorând în adâncurile iadului, moartea pre moarte călcând, dăruindu-ne neprețuita posibilitate de a ne uni cu Creatorul și Atotțiitorul nostru.
Făcându-ne părtași acestei nemărginite iubiri a lui Dumnezeu, dobândim o armă de nebiruit „împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduhuri” (Efeseni 6, 12). Astfel reușim să depășim teama provocată de limitele naturii umane, având puterea de a sta fără frică în fața tuturor provocărilor timpului. Or, „în iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârșit în iubire” (I Ioan 4, 18).
Nu întâmplător Evanghelia ne vestește de nenumărate ori cuvintele Domnului, rostite de El pentru îmbărbătarea și întărirea duhovnicească a ucenicilor Săi: „Nu vă temeți”. Frica de viitor, teama de pericole, de amenințări închipuite sau reale – este un sentiment cunoscut multora. Însă Dumnezeu este cu noi, numai dacă noi singuri nu ne lepădăm de El.
Iar în zilele proslăvirii biruinței Sale asupra iadului, Mântuitorul iarăși ne îndeamnă pe fiecare în parte: „Să nu ne fie frică, doar să cr edem!”.
Fie ca comportamentul nostru, contrar voii duhului celui viclean al veacului acesta, să devină mărturie vie a Adevărului Veșnic. Chiar dacă astăzi trăim în condițiile libertăților sociale și religioase, tendința de a viețui conform normelor morale creștine înseamnă mișcare împotriva curentului. Ea presupune dezacord cu acele stereotipuri de comportament și pozițiile care scuză păcatul, care în mod insistent și sistematic se infiltrează în viețile oamenilor prin mijloacele moderne de influențare a conștiinței.
Adresându-ne Domnului, vom putea depăși vidul spiritual și egoismul din mijlocul oamenilor, vom putea vedea lumina Învierii, primind-o drept călăuză spre Împărăția Cerurilor.
Comuniunea din Potirul Euharistiei să ne fie izvor de puteri în drumul nostru spre veșnicie. Iar darul Sfântului Duh să ne întărească, dăruind sufletelor noastre pace netulburată, tărie în credință și spor în faptele cele bune.
Împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele lui Hristos, ne facem părtași, după cuvântul Scripturii, a „dumnezeieștii firi” (II Petru 1, 4), devenind capabili să ne schimbăm starea naturală. Prin Sfânta Împărtășanie avem posibilitatea să fim întru toate ca Cel, Care pentru noi: „S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-se ca un om” (Filipeni 2, 7–8).
Schimbarea lăuntrică a fiecăruia în parte este garantul transformării vieții societății, poporului și a țării. Este imposibil să schimbi întregul spre bine fără a începe a perfecționa fiecare element în parte. Ideile corecte, promovate de oamenii din toate grupurile de vârstă, sociale și politice, determină în mod direct bunăstarea Patriei.
De vectorii propuși depinde calea dezvoltării statelor din Rusia istorică, a Bisericii noastre și în general a întregii creații lui Dumnezeu.
Dragii mei,
Fiind cu rugăciunea pe buze, în ziua prăznuirii Celui Care a biruit iadul, vă doresc tuturor bucurie neîntinată și ajutor cu prisosință de sus în toată fapta cea bună și bineplăcută lui Hristos cel Înviat.
ADEVĂRAT A ÎNVIAT HRISTOS!
Amin.
PATRIARHUL MOSCOVEI
ȘI AL ÎNTREGII RUSII
Învierea Domnului
2012, Moscova
