Predică în duminica a 16-a după Cincizecime

În numele Tatălui, și Fiului, și Sfântului Duh.

Pilda talanților, Evanghelia despre răstignirea Fiului lui Dumnezeu pe Cruce, citirea apostolică despre noua creatură, despre puterea lui Dumnezeu, care se manifestă în neputință ne-au fost propuse astăzi de Biserică pentru ascultare și reflectare. Mai avem în duminica de azi și un alt subiect de discuție și anume viața și operele Sfântului Siluan Atonitul, contemporanul nostru, unul din cei mai mari sfinți ai secolului al XX-lea.

Se pare că Evanghelia și idealurile sale au fost complet uitate în secolul al XX-lea, ateismul, comunismul, fascismul, anarhismul au venit să înlocuiască adevărurile creștine, dar și în epoca unor astfel de cataclizme spirituale și intelectuale, asceți sclipitori au apărut asemenea ca și vechii Părinți ai Bisericii.

Cântăm despre acest lucru în slujba cuviosului Siluan (stihira la Laude): Candela care alungi întunericul păcatelor, te-ai arătat cuvioase…

Vom aminti în continuare câteva informații despre cuviosul Siluan: S-a născut în gubernia Tambov, în familie de țărani. Se deosebea prin sănătatea și forța fizică. Ridica greutăți mari și poseda o mare rezistență la toate. La 19 ani a hotărât să intre la Lavra din Kievo-Pechersk, însă tatăl lui a insistat mai întâi să facă serviciul militar, pe care l-a înfăptuit într-un detașament de geniști la Sankt-Petersburg. În toamna anului 1892 a venit la Athos, și a rămas la ascultare la mănăstirea rusească a Sf. Panteleimon. În 1896 a fost tuns în călugărie. Făcea ascultare la moară, la metocul Calamarean, în vechiul Russikon. În 1911, după ce a fost tuns în schima mare cu numele Siluan, făcea ascultare ca econom la mănăstire. Anume atunci, el a scris diverse sfaturi, publicate în 1952 de către arhimandritul Sofronie (Saharov). Mulți monahi le numesc „Filocalia Nouă”. Conform literaturii hagiografice, la începutul călugăriei sale, Siluan a primit de la Domnul darul rugăciunii neîncetate sau rugăciunii inimii. Viața ulterioară a lui Siluan a fost dedicată luptei pentru a păstra harul primit, săvârșind cu pace viața terestră în 1938.

Analizind viața lui și a noastră ne punem întrebarea: Cum să păstrăm harul divin? Cum să multiplicam talanții primiți? Anume despre aceasta ne vorbește Evanghelia de azi. Sf. Teofan Zăvorâtul, explicând pilda talanților, dă un exemplu viu despre comerț. Pentru noi nu este foarte clară această situație, dar pentru acea vreme, ca și pentru perioada când a trăit Hristos, aceasta era o realitate, de care se conduceau aproape toți oamenii.

Principiul era următorul: pentru a cumpăra ceva, oamenii trebuiau să aducă pe piață produsele lor, să le vândă și pe banii câștigați să cumpere lucrurile sau produsele necesare. Locuitorul trebuia să reușească să facă acest lucru atât timp cât mergea comerțul. Dacă omul târziu a venit și nu a reușit să-și vândă produsele, atunci nu reușea să facă cumpărături. Închipuindu-ne această situație, ne este mai ușor să înțelegem pilda despre talanți.

Și acum vom transfera această situație în spațiul spiritual. Toți noi am primit daruri duhovnicești: rațiunea, voința, puterea, toți suntem chemați să profităm de timpul ce-l avem, să-l folosim cu folos spre binele nostru a tuturor. Fiecare pe măsura sa și în viața cotidiană trebuie să găsească orice prilej pentru ca să schimbe averea sa duhovnicescă, capacitățile sale pe alte bunuri: iubirea aproapelui, milă, toleranță, iertare, smirenie … Înțelegem cât este de complicat.

Pentru a merge mai ușor pe calea duhovnicească, să reflectăm puțin asupra unor texte scrise de către cuviosul Siluan. Sper ca va fi util fiecăruia să le cunoască.

Este un mare lucru în fața lui Dumnezeu să ne rugăm pentru cei care ne ofensează și ne jignesc; pentru aceasta Domnul ne va răsplăti cu har și prin Duhul Sfânt îl vom cunoaște pe Dumnezeu, și atunci cu bucurie vom răbda toate necazurile pentru El, și ne va da Dumnezeu dragostea pentru toată lumea, și atunci vom dori cu ardoare binele tuturor, și ne vom ruga pentru toți, ca pentru sufletele noastre.

Sfântul Duh ne învață dragostea de nedescris către lume și mila pentru toți cei rătăciți. Domnului i s-a făcut milă de cei rătăciți și l-a trimis pe Unicul Său Fiu ca să-i salveze; și Duhul Sfânt ne învață aceeași milă față de cei rătăciți, care merg în iad. Iar cel care nu a câștigat Duhul Sfânt, nu vrea să se roage pentru dușmani.

Dacă împărații și conducătorii popoarelor vor cunoaște dragostea lui Dumnezeu, atunci ei niciodată nu ar fi luptat. Războiul este trimis pentru păcate, nu pentru iubire. Domnul ne-a creat pentru dragoste și ne-a poruncit să trăim în dragoste și să-L lăudăm.

Dă-ne, Doamne, să cunoaștem Iubirea Ta și să multiplicăm talenții primiți. Amin.

Ieromonahul Iosif Pavlinciuc
Traducere: Sosanna Didilica

Comentarii

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *