Mănăstirea Sfântului Mucenic Mavrichie este cea mai veche mănăstire din Europa de Vest. Ea a fost fondată în anul 515, pe locul torturii Sfântului Mavrichie, care, împreună cu armata sa, a suferit pentru credință la sfârșitul secolului al III-ea, de pe urma persecuțiilor conduse de împăratul Maximian.
Mănăstirea este un centru de pelerinaj pentru creștinii din Orient și Occident încă din cele mai vechi timpuri și constituie o mare sfințenie a lumii creștine. Potrivit vechii tradiții bisericești, mănăstirea are la bază rânduiala monahală a Sfântului Augustin de Hipona (430) și reprezintă o mănăstire teritorială, adică este condusă de egumen în rang episcopal, sub jurisdicția căruia se află parohiile din împrejurime.
Cu binecuvântarea episcopului Nestor de Corsun și cu acordul egumenului și a clerului mănăstirii Sfântului Mavrichie, de curând în biserica mănăstirii a început să fie săvârșită Sfânta Liturghie, oficiată de preoții ai Patriarhiei Moscovei.
La 28 februarie 2018, starețul Ioan (Scarcella), părintele Olivier Roduit, economul mănăstirii și părintele Augustin Sokolovski, cler al Catedralei Sfintei Treimi din Paris au semnat un acord cu privire la transmiterea în folosință Eparhiei Corsunului a bisericii Sfântului Iacob.
În conformitate cu acest acord, eparhia de Corsun poate să utilizeze spațiul bisericii și să săvârșească regulat sfintele slujbe în mod gratuit pentru o perioadă de 20 de ani (perioada maximă de oferire a clădirilor de cult în conformitate cu legile Confederației Elvețiene), cu dreptul de prelungire automată.
Astfel, de acum înainte creștinii și pelerinii ortodocși vor putea veni să se roage în biserica Sfântului Iacob.
