Duminică, 18 noiembrie 2018, Comunitatea ortodoxă moldovenească de la Paris s-a adunat de la mic până la mare la Biserica Notre Dame de Liesse pentru a marca ziua de pomenire a cuviosului Paisie de la Neamț.
Sâmbătă seara a avut loc privegherea, prezidată de părintele Nicodim (Pavlinciuc), iar duminică dimineața Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de ieromonahul Iosif (Pavlinciuc), împreună cu protoiereul Petru Moșneguțu și Igor Trofim.
Răspunsurile la strană au fost intonate de către corul comunității condus de Monahia Valentina Ciunciuc.
La slujbă a asistat parohul bisericii Sfântului Petru / église de Saint Pierre de Chaillot – părintele Jacques Ollier.
După slujbă toți cei prezenți au participat la agapa frățească.
Predica rostită de părintele Iosif (Pavlinciuc)
„Bucură-te, Paisie, cel ce ai renăscut în țara noastră duhovnicia” – pripeala de la acatistul Cuviosului Paisie de la Neamț.
Cu acestea cuvinte iubiți părinți, frați și surori, noi ne adresăm în acatistul, citit astăzi, către cuviosul Paisie. Prin ele se revarsă bucuria noastră pe care o aducem Cuviosului. El este unul din marii sfinți ai pământului nostru, un adevărat reînnoitor al vieții duhovnicești și un duhovnic iscusit. Noi îl cinstim pe cuviosul Paisie în primul rând ca patronul și ocrotitorul comunității noastre și, în al doilea rând, ca îndrumător al călugărilor și rugător pentru pământul Moldovei. Ne rugăm lui la fiecare Sfântă Liturghie, cântându-i troparul și condacul, și în deosebi ne rugăm lui în ziua când îi serbăm pomenirea, adică astăzi.
Avându-l pe Cuviosul Paisie ca patron al comunității noastre, ași dori să ilustrez sensul și însemnătatea numelui lui. Paisii din traducerea greacă înseamnă „copil”, „ca copilul”. Acest nume a fost dat cuviosului la călugărie de către duhovnicul său, sfântul Vasile de la Poiana Mărului și a fost apropriat Cuviosului, arătându-se că el a trăit viața în curățenie, nerăutate și simplitate copilărească. În acatist această virtute a cuviosului a fost subliniată și redată în mod poetic: „Bucură-te, Paisie, cu numele copiilor asemănat”. Prin acest îndemn se menționează cât de frumos și cât de important este când omul capătă simplitatea și nerăutate în viața sa de toate zilele. Aseară am vorbit despre căutarea pe care și-a pus-o înainte Cuviosul, și pe care a urmărit-o pe parcursul întregii vieți. Ce a fost aceasta? Ce căuta el? El căuta răspunsul la întrebarea: „cum poate și cum trebuie să fie rugăciunea?” Este foarte interesant să vedem cum a păstrat această întrebare Sfântul și cum și-a reamintit-o pe parcursul vieții sale.
Dacă urmărim operele și scrierile sale atunci observăm, că lucrările sale cele mai importante au fost despre rugăciune și au fost realizate în toate etapele vieții : la tinerețe, la vârsta maturității și la bătrânețe, cu un an înainte de moarte.
Să le prezentăm:
1. Disputa cu călugărul Atanasie Moldoveanul din 1757,
2. Sașe capite despre rugăciune inimii, scrisă la 1770 și
3. Adeverire despre rugăciunea inimii (1793).
Deci, din punct de vedere cronologic observăm, că Cuviosul s-a preocupat de rugăciune pe parcursul întregii vieți. Aceasta mi-am dat seama, pregătindu-mă de conferința „Lecturi paisiene”, consacrată cuviosului Paisie, care se ține astăzi la Chișinău în a șaptea ediție, cu subiectul: „A viețui împreună”. Are o mare importanță această întrebare despre rugăciunea inimii și trebuie să-i acordăm atenția la fel cum a făcut-o Cuviosul Paisie.
Aceasta mai cu seamă pentru că și noi ne străduim să fim urmașii cuviosului, să-i urmăm exemplul.
Iubiți părinți, frați și surori, să căutăm lucrarea rugăciunii, pentru că ea este cea mai importantă lucrare a vieții. Dobândind-o vom putea să ne îmbogățim și în alte virtuți, mai ales în nerăutate, în dragoste și simplitate. Să pășim pe calea aceasta așa cum au pășit și numeroși ucenici ai Cuviosului, fiind la număr peste 700 de persoane. Să atragem atenția că Cuviosul nu-i numea ucenici ci îi numea frați și colaboratori la lucrarea sa. Conștientizând aceasta, ne mirăm cu ce dragoste, blândețe și simplitate Cuviosul îndeplinea slujirea sa de creștin, călugăr și duhovnic.
Domnul să ne ajute în aceasta.
Auzind astăzi evanghelia despre învierea fiicei lui Iar, să ne rugăm: Doamne, așa cum ai înviat pe fiica lui Iair, înviază și sufletele noastre spre viața veșnică. Ajută-ne, ca mergând spre înviere, să Te chemăm neîncetat cu toți sfinți, cu Cuviosul Paisie: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Foto: Vadim Guțu
