Cu multă căldură şi afecţiune ieromonahul Nicodim (Pavlinciuc) a povestit ”Observatorului rus” istoria casei lui Nicolae Berdeaev din Clamart şi cum s-a pomenit în acest „loc rusesc” în mijlocul realităţilor franceze ale sec. XX.
Povestind despre imensitatea lumii ruse, părintele Nicodim ne-a relatat că el a fost trimis, după studiile efectuate la Academia Teologică din Moscova, să predea la seminarul din Habarovsk. A lucrat doi ani în Habarovsk, după care Domnul l-a ”redirecţionat la un alt capăt de lume”, la Paris.
Mai exact, la Epinay-sous-Senart, la douăzeci de kilometri de capitală, unde, în 2009, Seminarul ortodox rus în Franţa şi-a deschis uşile.
„Am fost unul din primii învăţători acolo”, îşi aminteşte părintele Nicodim. „Seminarul abia îşi începuse activitatea. Este exact acelaşi lucru trăit la Habarovsk, cînd am ajuns în 2005: momentul cînd instituţia numai ce a fost înfiinţată şi şi-a început activitatea.”
Părintele Nicodim nu mai predă la Epinay-sous-Senart, dar el păstrează o bună amintire despre această perioadă. Cursurile se desfăşoară în rusă şi în franceză. Studenţii, proveniţi din diferite ţări, sunt aleşi în bază de concurs. Cei care au fost aleşi nu învaţă numai la seminar, formarea religioasă este legată cu formarea laică.
În paralel, seminariştii studiază materiile de bază la facultatea de teologie a Institutului catolic din Paris, cît şi la facultatea de filozofie de la Sorbona. Cei care vor să studieze la seminar vin de peste tot unde sunt Biserici ortodoxe. Sunt mulţi studenţi din ţările africane ; aceştia învaţă rusa pentru a putea participa la slujbe ; seminariştii veniţi din ţările CSI (Comunitatea Statelor Independente) descoperă bazele limbii franceze.
O.R.: Părinte Nicodim, puteţi să ne spuneţi cine predă în prezent la seminar ?
P.N.: Personalul profesoral de la Epinay-sous-Senart vine în prezent în special din Franţa. Întîlneşti aici mulţi teologi cu cunoştinţe solide. Este interesant faptul că profesorii de la Institutul Sf. Serghie din Paris predau şi la Seminarul de Teologie (Institutul Sf. Serghie depinde de Arhiepiscopia comunităţilor ortodoxe ruse sub jurisdicţia Patriarhiei Constantinopolului). Structurile sunt diferite, dar nu există distincţie pe plan spiritual, nu sunt diferenţe pe plan euharistic. Atît episcopii, cît şi creştinii simpli pot să se roage în oricare dintre bisericile noastre.
O.R.: Unde slujiţi în prezent ?
P.N.: Sunt paroh al bisericii Sf. Serafim de Sarov din Montgeron. Slujbele au loc duminica şi în zile de sărbătoare. Parohia din Montgeron a fost construită în 1957 şi pictată de călugărul Grigorie Krug, unul din cei mai celebri pictori de icoane din Paris-ul rus. El a trăit în mănăstire, a dus o viaţă ascetică şi a dedicat tot timpul său rugăciunii şi picturii icoanelor. Este cel care a pictat frescile din Biserica Sfinţilor Trei Ierarhi din Paris.
La biserica noastră din Montgeron s-a păstrat iconostatul pictat de Grigorie Krug şi cei care au studiat picturile sale consideră că este vorba despre cea mai frumoasă reuşită a sa.
O.R.: Se pare că biserica din Montgeron a aparţinut o bucată de timp comunităţii serbe, puteţi să ne spuneţi mai multe despre aceasta?
P.N.: Serbii au plecat la începutul anilor 2000. În biserică nu se slujea. Prin anii 2007-2008 a început să se formeze o nouă comunitate de ruşi-ukraineni-moldoveni care au reanimat viaţa liturgică în biserica practic părăsită.
Ieromonahul Nestor, în prezent episcop de Corsun, a fost primul care a slujit la Montgeron. El şi a fondat în 2009 asociaţia culturală în jurisdicţia eparhiei de Corsun. Comunitatea număra la început cîteva zeci de persoane, în prezent avem cîteva sute, putem număra în jur de 400 de enoriaşi, care participă la slujbe.
O.R.: Trăiţi în casa Berdeaev la Clamart, care aparţine eparhiei de Corsun. Puteţi să ne povestiţi despre capela care a fost amenajată aici ?
P.N.: Biserica Sf. Duh a apărut după ce casa a trecut în componenţa eparhiei Corsunului. După moartea lui Nicolai Berdiaev casa lui a rămas în posesia cumnatei sale Eugeniei Rapp. Aceasta a intrat în datorii grele şi căuta mijloace ca să iasă din această grea încercare.
Eparhia Corsunului a venin în ajutor, domna Rapp s-a achitat cu toate datoriile şi după cum era prescris în contract, după moarte acesteia, în 1960, proprietatea ei a trecut în dispoziţia Bisericii.
Eparhia a fondat în această casă un presbiter pentru clericii săi şi un paraclis, unde să fie săvîrşite sfintele slujbe. Pentru a picta iconostasul a fost chemat Grigorie Krug.
Această ordine a continuat pînă în prezent. Preoţii se roagă în fiecare zi aici, dar capela îşi deschide porţile publicului larg doar o dată pe an, cu ocazia hramului bisericii – ziua Sf. Duh. Este săvîrşită atunci o slujbă solemnă, frumoasă, toţi preoţii se adună, învie capela. Ne rugăm de fiecare dată şi pentru Nicolai Alexandrovici Berdiaev.
După slujbă, agapa frăţească de sărbătoare îi reuneşte pe toţi în curte.
Icoanele pe care le vedeţi pe pereţii capelei au fost aduse de slujitorii bisericii: ei au avut grija să înfrumuseţeze locul şi să lase aici cît de puţin din sfinţeniile pe care le aveau.
Pînă recent, mai găsim icoane vechi pe la pieţele de vechituri, unde ele se vând aproape pentru nimic. Le sfinţim, şi aceste frumoase icoane sunt acum fixate pe pereţii capelei. Iată în aşa mod ruşii amenajau bisericile în străinătate în anii perioadei trecute, şi tradiţia a rămas pînă astăzi.
P.S. În timpul Zilelor Patrimoniului care a avut loc în Franţa în perioada 20 – 21 septembrie 2014, cîteva mii de persoane au vizitat Seminarul ortodox rus din Épinay-sous-Sénart. Ziarul « Le Parisien », l-a inclus în lista sa de douăzeci de locuri din cele mai interesante ale regiunii pariziene.
Interviu realizat de Elena Iakunin
