În fiecare an observăm că creștinii sărbătoresc sărbătorile de sfârșit de an conform diferitor calendare. De unde au apărut aceste divergențe? Răspunsul îl găsim în istoria utilizării calendarului astronomic. Astăzi, creștinii din întreaga lume folosesc două calendare diferite: calendarul „iulian”, introdus de Iuliu Cezar în anul 46 î.Hr., și calendarul „gregorian”, instituit de Papa Grigore al XIII-lea în secolul al XVI-lea.
Problema calendarului este un subiect foarte sensibil în cadrul Bisericii Ortodoxe, trezind surprinderea celor care îi întâlnesc pe ortodocși. Aproape toți creștinii ortodocși, cu excepția celor din Finlanda, folosesc calendarul iulian. Dar în cadrul Ortodoxiei coexistă două practici. Sunt cei care au acceptat calendarul iulian „corectat” în 1924, (unsprezece Biserici autocefale) și cei care urmează calendarul iulian „original” (patru Biserici: Ierusalim, Rusia, Serbia, Georgia și călugării de pe Muntele Athos).
Cum să înțelegem această situație?
Organizarea și structura vieții liturgice a Bisericii Ortodoxe sa dezvoltat după calendarul iulian. Acest lucru este important pentru fixarea și sărbătorirea Paștelui, dar și pentru alte sărbători și perioade speciale ale anului. Avem astfel două categorii de sărbători: cele care sunt legate de Paște se numesc „mobile” și cele care sunt strict legate de calendar, deoarece sunt marcate la aceeași dată, se numesc „fixe”. Sărbătoarea Nașterii Domnului este una dintre sărbătorile fixe, deoarece este sărbătorită în fiecare an la 25 decembrie. Bisericile care au acceptat calendarul iulian „corectat” s-au schimbat și au adoptat calendarul gregorian pentru sărbătorile fixe. Bisericile, care nu au adoptat schimbările introduse, se găsesc cu o abatere de treisprezece zile de la calendarul „gregorian” occidental; astfel, ei sărbătoresc Crăciunul la data de 7 ianuarie (adică 25 decembrie + 13 zile), Buna Vestire la 7 aprilie etc.
Care sunt particularitățile celebrării sărbătorii Nașterii Domnului?
Potrivit tradiției ortodoxe, pregătirea pentru sărbătoarea Crăciunului începe cu patruzeci de zile înainte de această sărbătoare, cu un post riguros, care poate fi comparat cu perioada Adventului la creștinii din Biserica Catolică. Ultimele cinci zile sunt mai stricte și au o mare importanță, deoarece pregătirea liturgică este una deosebită.
Slujba de Nașterea Domnului începe la miezul nopții, ca de Paște, dar în unele biserici aceste slujbe sunt oficiate dimineața, după cum sunt marcate și celelalte sărbători ale anului. Credincioșii sunt invitați să participe la Privegherile de noapte, pentru a gusta bucuria Nașterii lui Hristos Mântuitorul.
Între sărbătoarea Nașterii Domnului și cea a Teofaniei (Botezul lui Hristos – 6/19 ianuarie), sunt douăsprezece zile. Această perioadă în slavă se numește „Sviatki” sau „Zilele Sfinte”. Aceste douăsprezece zile au fost sărbătorite încă din antichitate. Cele 13 conversații ale lui Efrem Sirul (306-373) au fost pronunțate în perioada 25 decembrie – 6 ianuarie; acestei perioade îi sunt de asemenea consacrate predicile lui Ambrozie de Milano și Grigorie de Nyssa. Sfântul Saba cel Sfințit (439-532) a arătat în regulile sale că în aceste Zile Sfinte „nu este post, nu se fac mătănii în biserică și nici în chilii”, și nu se oficiază taina nunții. Acest lucru este confirmat de Codul împăratului Iustinian publicat în 535. În această perioadă, se obișnuiește ca creștinii ortodocși să se salute cu aceste cuvinte: „Hristos S-a născut!” și respectiv să audă răspunsul: „Lăudați-L!” sau „Slăviți-L»
Vedem deci că tradiția sărbătoririi Crăciunului în Ortodoxie are particularități importante. Trebuie subliniat faptul că aceste particularități nu diminuează valoarea sărbătorii, ci din contra, subliniază bogățiile moștenirii creștine și a metodelor de venerare a Nașterii lui Hristos.
Pentru a încheia această scurtă prezentare, să cităm imnul din canonul sărbătorii: „ Hristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțati-vă! Cantați Domnului tot pământul, și cu veselie, lăudați-L, popoare, că S-a preaslăvit. »
Sărbătoare fericită a Nașterii Domnului Hristos!
Ieromonahul Iosif Pavlinciuc